Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de
presă, analiza privind fenomenul exploatărilor de agregate minerale realizate sub pretextul
amenajării de iazuri piscicole, pentru perioada 2015–2025. Datele centralizate arată că, în
ultimii 10 ani, au fost emise peste 1.200 de avize de gospodărire a apelor pentru obiective
declarate drept iazuri piscicole, însă mai puțin de 10% dintre acestea au fost finalizate ca
atare.
„Pe hârtie, România e raiul iazurilor piscicole. În realitate, e plină de cratere abandonate.
Analiza pe 10 ani arată un dezechilibru major între obiectivul declarat și realitatea din
teren pentru sute de operatori economici. România nu a avut un boom piscicol, ci o
practică prin care avizele pentru iazuri au fost utilizate pentru exploatări de agregate pe
termen lung, exploatări care apoi au fost, de prea multe ori abandonate, cu costuri mari
pentru comunitățile locale. Este responsabilitatea noastră să corectăm această
vulnerabilitate legislativă și administrativă”, a declarat ministrul mediului, apelor și
pădurilor, Diana Buzoianu.

„Există un interes legitim al constructorilor de a obține aceste agregate minerale –
pietrișul – ca să poată fi folosit în construcții; altfel nu pot realiza lucrările. Dar, în același
timp, în momentul în care 1.200 de iazuri sunt create pe hârtie, dar în practică ajung să fie
realizate doar 10%, înseamnă că de acolo au fost luate agregatele minerale, dar la final nu
s-au realizat efectiv măsurile de mediu care ar fi trebuit să fie implementate în ultimii 10
ani”, a mai subliniat ministrul.
Potrivit datelor oficiale, prin autorizațiile emise pentru iazuri piscicole au fost exploatate
peste 230 de milioane de metri cubi de agregate minerale în ultimul deceniu. Fenomenul
este concentrat în mai multe bazine hidrografice, iar analiza indică o corelație între
amplasarea acestor exploatări și marile șantiere de infrastructură.
Diferențele de tarifare între exploatarea în terasă și exploatarea în albie au generat un
stimulent economic care a favorizat utilizarea acestei practici. În același timp, prelungirea
succesivă a autorizațiilor și lipsa executării garanțiilor pentru refacerea mediului au permis
menținerea exploatărilor pe perioade îndelungate fără finalizarea obiectivului declarat.

Exploatările abandonate generează efecte directe asupra mediului și comunităților locale
Excavațiile nefinalizate afectează stabilitatea solului și regimul apelor subterane, pot
accelera procesele de eroziune și pot crea riscuri pentru lucrările de infrastructură aflate în
proximitate, inclusiv poduri și drumuri.
Gropile cu apă rămase neamenajate și neîmprejmuite reprezintă un pericol pentru
populație, fiind înregistrate accidente grave și chiar decese prin înec. De asemenea, astfel
de perimetre devin frecvent zone de depozitare ilegală a deșeurilor și pot conduce la
mortalitate în rândul faunei sălbatice și al animalelor domestice.
Ministerul Mediului va promova un pachet de măsuri legislative care include limitarea
duratei exploatării pentru amenajarea iazurilor piscicole, instituirea unor mecanisme clare
de sancționare pentru obiectivele nefinalizate, interzicerea eliberării de noi autorizații
operatorilor care nu au respectat condițiile anterioare, precum și echilibrarea sistemului de
tarifare între exploatările în terasă și cele în albie.

Controale mixte
În paralel, vor fi organizate misiuni de control mixte ale Administrației Naționale „Apele
Române” și Gărzii Naționale de Mediu pentru exploatările cu o vechime mare și vor fi
demarate procedurile pentru executarea garanțiilor financiare destinate refacerii mediului
acolo unde nu au fost respectate obligațiile de mediu asumate.
„Vom limita termenul pentru prelungirea acestor autorizații și vom avea o reglementare
mai restrictivă privind garanția care trebuie să fie dată la începerea lucrărilor. Astăzi,
garanțiile sunt, în general, mult mai mici decât ar trebui pentru a aduce terenul într-o
situație corectă din punct de vedere al legislației, inclusiv pe mediu. Chiar și mecanismul
existent în legislație nu a fost efectiv aplicat”, a mai precizat ministrul mediului, apelor și
pădurilor.
Sursa: Ministerul Mediului









