În martie 2024, sub egida Uniunii Internaționale a Organizațiilor de Cercetare Forestieră (International Union of Forest Research Organizations IUFRO), a fost publicată lucrarea „Europe’s wood supply in disruptive times” (Aprovizionarea cu lemn a Europei într-o perioadă dificilă), editată de Carola Egger, Nelson Grima, Michael Kleine și Maja Radosavljevic.
Este un studiu elaborat demn de citit și reflectat, pentru început datorită analizei detaliate a factorilor care influențează aprovizionarea cu lemn din pădurile Europei: factori de mediu (schimbări climatice și gestionarea pădurilor), factori politici (forestieri și în legătură cu pădurile, legi, drepturi de proprietate), factori socio-economici (proprietatea asupra pădurilor, demografici, aspecte geopolitice), precum și factori tehnologici (inovații, produse emergente, tendințe de piață).
Habitatul molidului se va reduce
Referitor la acești factori, spicuim câteva informații relevante:
Pădurile europene, în diversele modele climatice luate în considerare, vor suporta, până în anul 2100, comparativ cu perioada pre-industrială, creșteri ale temperaturii medii anuale de la maximum 2oC (scenariul RCP2.6), cel mai optimist, la 4-8oC (scenariul RCP8.5).
În același timp, evoluția precipitațiilor va face ca zonele aride ale Europei să devină și mai aride în timpul verii (cazul Europei sudice), descreșterea precipitațiilor de vară atingând 50-75% în SW Europei via Balcani spre centrul Asiei.
Aceste modificări vor afecta arealul adecvat principalelor specii europene: în funcție de scenariul climatic luat în calcul, habitatul potențial al cvercineelor va crește de la 11% din suprafața continentului în prezent la 30-40%, în timp ce cel al molidului se va reduce cu cca 50%.
Temperaturile în creștere vor favoriza atacurile de gândaci de scoarță, cu o creștere a volumului tăierilor de igienă în toate scenariile climatice considerate. Ca măsură de reducere a impactului infestării cu gândaci de scoarță lucrarea propune două soluții de management activ: reducerea proporției molidului, specie vulnerabilă climatic, și utilizarea pe scară mai largă a amestecului de specii.
Factorii politici sunt multipli și se manifestă la nivel global/mondial (convenții ale ONU), pan-european și al UE (procesul FOREST EUROPE, Directivele Păsări și Habitate, Green Deal-ul, în corelație cu Legea Europeană a Climatului, noile Strategii privind Biodiversitatea și Pădurile pentru 2030, Strategia UE privind Bioeconomie, politica UE privind Neutralitatea climatică, Politica agricolă comună a UE, Directiva UE privind Energia regenerabilă etc).
La aceștia se adaugă factorii politici la nivel național (legislație forestieră diversă, care ia în considerare drepturile de proprietate asupra pădurilor, cu diferențe marcante între țările din vestul Europei, unde proprietarii privați de păduri au drepturi extinse de luare a deciziilor privind gospodărirea propriiilor păduri încă de la mijlocul anilor 1990, comparativ cu cele foste comuniste, unde aceste drepturi sunt limitate). Și nu trebuie uitat că 58% din pădurile Europei sunt în proprietate privată (UNECE și FAO 2020)…
Pădurile private din Europa sunt deținute în pondere de 76,8% de indivizi și familii, urmat de entități comerciale private (17,1%).
Iar majoritatea acestor proprietari sunt orientați spre obținerea de beneficii economice (28%) sau spre gospodărirea multifuncțională a pădurilor (27%), cei cu preocupări predominant de mediu ocupând doar 19% din totalul proprietarilor privați. Proprietarii „pasivi” însumează 13%.
Consumul de lemn este afectat de dezvoltarea economică (crește cererea pentru produse și servicii, inclusiv cele legate de lemn), creșterea demografică (populația Europei a atins 746 milioane locuitori, din care cca 450 milioane în țările UE), schimbările geopolitice (cazul interzicerii importului de lemn din Rusia și Belarus în țările UE după 2022, cele două țări, alături de Ucraina, asigurând aproape 10% din consumul de lemn de rășinoase de pe continentul nostru în 2021).
Industria lemnului cunoaște dezvoltări tehnologice diverse, de la digitalizare la noi tehnologii de exploatare și industrializare a lemnului ori la embriogeneza somatică a arborilor forestieri. La acestea se adaugă noi produse bazate pe lemn, de la fibre textile la materiale plastice, de la materiale compozite la produse biochimice (bioetanol, glicoli, lignină) sau spumă de lemn, de la nanoceluloză la bioenergie, biocarburanți și construcții de lemn.
Trei scenarii
Pe de altă parte, lucrarea încearcă să prezinte implicațiile practice și opțiunile de răspuns pentru „actori” multipli, cu precădere asupra părților interesate (stakeholders) gen industrii bazate pe lemn, administratori și proprietari de păduri, factori de decizie politică, actori diverși, în condițiile aplicării a trei scenarii privind perspectiva aprovizionării cu lemn a Europei:
(1) Sustenabilitatea mediului pe primul loc,
(2) Bioeconomie sustenabilă într-o lume divizată și
(3) Economia (combustibililor) fosili pe primul loc. Dacă primul scenariu este „susținut de o societate preocupată de mediu, îmbătrânită, stagnantă și urbanizată” și conduce la utilizarea în cascadă a biomasei lemnoase, cel de-al doilea este specific „țărilor care se preocupă de securitatea energetică, alimentară și de biomasă la nivel național și regional”, realizând o bioeconomie circulară și durabilă bazată pe păduri, problemele de mediu devenind secundare.
În fine, cel de-al treilea scenariu este bazat pe dezvoltarea socio-economică prin utilizarea intensivă a energiei provenite din combustibilii fosili și a resurselor, conducând la declinul industriilor bazate pe lemn în Europa, cu unele reducându-și producția, iar altele fiind relocate sau închise.
Toate aceste scenarii vor avea consecințe din cele mai diverse asupra industriei și afacerilor, asupra proprietarilor și administratorilor de păduri, asupra politicii (nu doar forestiere…) și societății.
Opțiunile tuturor celor afectați sunt, evident, multiple – vă lăsăm plăcerea să le descoperiți și să vă gândiți la locul nostru, al românilor, în perspectiva acestui concert pan-european…
Studiul, pentru cei interesați:
