Decizie definitivă a instanței în cazul barajului Mihăileni: proiectul hidrotehnic realizat în proporție de 90% rămâne fără autorizație de construire.
Curtea de Apel Cluj a admis recursul formulat de Asociația Declic. Potrivit unui comunicat transmis de Consiliul Județean Hunedoara, hotărârea pronunțată în 16 februarie este definitivă și blochează lucrările la investiția începută în 1987.
Procesul s-a derulat pe parcursul mai multor ani, iar Consiliul Județean Hunedoara a fost parte. Proiectul „Acumularea Mihăileni de pe râul Crișul-Alb, județul Hunedoara”, demarat ca obiectiv de investiții de interes național și utilitate publică, a rămas fără autorizație de construire în data de 16 februarie 2026.
În aceste condiții, lucrările la investiția de la Mihăileni sunt „definitiv blocate”, arată Biroul de Presă al Consiliului Județean Hunedoara, care avertizează asupra consecințelor sociale, economice și de mediu generate de sistarea proiectului.
Consiliul Județean Hunedoara amintește că încă din 2022 a transmis Guvernului un Memorandum din partea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, în care era semnalat impactul negativ al acțiunii în instanță formulate de asociația de mediu, care solicitase la acel moment demolarea barajului.
„Am revenit periodic cu solicitări către Guvern prin care ceream finalizarea acestor lucrări, prin alocarea fondurilor necesare. Ultimul demers a fost realizat în noiembrie 2025, printr-o Scrisoare deschisă transmisă președintelui României, Nicușor Dan, și reprezentanților Guvernului României”, a mai declarat Laurențiu Nistor.
În răspunsul primit la 16 decembrie 2025 din partea Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, se arată că acumularea de la Mihăileni are „un rol esențial în cadrul sistemului național de gestionare a resurselor de apă și al prevenirii riscurilor hidrologice, precum și beneficii pentru comunitățile și economia locală din zona Bradului”.
În documentul remis Consiliului Județean Hunedoara, ministerul susține includerea barajului în categoria obiectivelor de strategie și interes național, în domeniul resurselor de apă, al protecției împotriva riscurilor naturale și al securității energetice.
Conform comunicatului, obiectivele investiției vizează asigurarea necesarului de apă pentru populație și pentru zona industrială, producerea de energie electrică, inclusiv prin construcția de microhidrocentrale, precum și apărarea împotriva inundațiilor pentru un sector extins al râului Crișul Alb, între Mihăileni și Gurahonț.
Asociația Declic: Se ignoră legea și mediul
Asociția Declic a transmis un comunicat de presă după afișarea deciziei instanței.
Redăm comunicatul:
Declic câștigă procesul barajului Mihăileni și oprește din nou lucrările: Nu poți construi în 2026 cu o autorizație din 1987.
Curtea de Apel Cluj a admis recursul Declic și a decis anularea autorizației de construcție și constatarea caducității autorizației emise în anul 1987 pentru Barajul Mihăileni. Instanța a stabilit că lucrările nu pot continua fără o autorizație valabilă și actualizată. Judecătorii confirmă astfel că proiectul nu poate fi dus mai departe pe baza unor acte administrative vechi de aproape 40 de ani, după decenii de abandon și schimbări majore ale acestuia.
Proiectul nu poate merge mai departe fără o procedură completă de reautorizare. Mihăileni este exemplul clar al modului în care autoritățile încearcă să forțeze proiecte ilegale. Se folosesc acte expirate pentru a justifica cheltuirea banilor publici și se ignoră legea, mediul și comunitățile afectate”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare de campanii Declic.
Totodată, ea a ridicat și o întrebare esențială:
„Răspunde Tanczos Barna pentru milioanele de euro alocate pentru Mihăileni, pe când era ministrul Mediului? Sau măcar pentru momentul din 2022 când a inaugurat barajul, deși exista o decizie judecătorească ce oprea lucrările?”
De asemenea, acumularea de la Mihăileni, pe râul Crișul Alb, este un proiect început în 1987. După 1990, lucrările au fost abandonate ani la rând. Ulterior, ele au fost reluate în etape.
Cu toate acestea, proiectul nu a fost reautorizat conform legislației actuale. Din 2017, autoritățile au încercat să continue lucrările folosind o autorizație veche de aproape 40 de ani. Între timp însă, contextul legal, tehnic și de mediu s-a schimbat complet.
Totodată, Declic a contestat această situație în instanță. Organizația a arătat că autorizația din 1987 a fost emisă nelegal și că și-a pierdut valabilitatea.
În plus, Declic a demonstrat că proiectul tehnic este depășit. El nu mai corespunde realității din teren și cerințelor actuale. De asemenea, nu au fost respectate obligațiile moderne privind evaluarea impactului asupra mediului și consultarea publicului.
„Prin această decizie, instanța confirmă un principiu esențial al statului de drept: nimeni nu poate folosi acte administrative vechi de aproape 40 de ani pentru a justifica lucrări majore în prezent”, a declarat avocata Declic, Roxana Mândruțiu.
În plus, punerea în funcțiune a acumulării de la Mihăileni ar avea efecte grave asupra mediului. Odată finalizat barajul, sectoare din râul Crișul Alb și afluenții săi vor fi afectate ireversibil.
Totodată, situl Natura 2000 Defileul Crișului Alb va fi direct afectat. Specialiștii avertizează că în spatele barajului se va forma o acumulare artificială care va emite metan. Acest gaz are un impact de 34 de ori mai puternic decât CO₂.
De asemenea, acumularea Mihăileni ar furniza apă pentru proiectul minier Rovina. Acest proiect are, la rândul său, efecte majore asupra mediului. Astfel, impactul total asupra naturii și comunităților poate deveni ireversibil.
Ministrul Mediului, chemat la Parlament
Grupul parlamentar al PSD de la Camera Deputaților o cheamă pe Diana Buzoianu, ministrul Mediului, la Ora Guvernului pe 23 februarie, pentru a da explicații cu privire la „eșecul instituțional” care a condus la blocarea unei investiții strategice – Acumularea Mihăileni.
Potrivit Agerpres, deputații PSD solicită prezența ministrului Mediului pentru a prezenta în fața Parlamentului unele teme de interes major pentru viața economică, socială, precum și pentru securitatea energetică și interesele strategice ale României.
„Solicităm prezența ministrului Mediului în fața Camerei Deputaților pentru a da explicații clare privind eșecul instituțional care a condus la blocarea definitivă a unei investiții strategice pentru județul Hunedoara și pentru România, precum și pentru a clarifica dacă, sub conducerea sa, ministerul mai este capabil să ducă la capăt proiecte majore de infrastructură în interesul cetățenilor. În mod grav, ministrul Mediului a ignorat atât pozițiile autorităților locale, cât și propriile evaluări instituționale anterioare, care recunoșteau rolul esențial al Acumulării Mihăileni în ceea ce privește protecția populației împotriva inundațiilor, asigurarea apei potabile și industriale, producerea de energie electrică și securitatea hidrologică a unei zone extinse din vestul țării. Blocarea unui obiectiv finalizat aproape 100% echivalează cu irosirea banului public, compromiterea siguranței comunităților locale și subminarea autorității statului român în fața unor acțiuni juridice care nu au fost contrabalansate de o poziție guvernamentală fermă”, se arată în solicitarea social-democraților.
În acest moment, cei de la ministerul Mediului și Apele Române așteaptă motivarea instanței. Și, cel mai probabil, se va reface de la zero documentația și se va solicita un acord de mediu.
Apele Române au anunțat câteva cifre: Acumularea Mihăileni va proteja de inundații 16845 de locuitori, 414 gospodării, 2000 ha teren agricol, 36 km drumuri și 45 km de cale ferată. Valoarea totală a investiţiei este de 167,88 milioane lei și include: barajul cu descărcător central, evacuatorul de ape mari, regularizarea râului în aval de acumulare, drumul și sediul de exploatare, devierea drumului DN74 (Brad – Abrud) precum și strămutarea gospodăriilor aflate în cuveta lacului.
Foto: Apele Române Crișuri
