După ce în enigmaticul editorial intitulat „Schimbarea nevoii sau nevoia schimbării” (Bucovina Forestieră, 2022, vol. 22, nr. 1) făceam aluzie la captivantul serial „dezastre în aer”, iată un episod nou: „N-aveți drumuri? Cumpărați-vă avion cu scaner!”
Cam asta spune noua Maria-Antoaneta a mediului prin decizia de dirija o parte din banii fondului de accesibilizare a pădurilor spre achiziția unui avion dotat cu scanere LiDAR. Necesar – chipurile – unei mai bune digitalizări a pădurilor României.
Cu riscul de a-mi supăra unii dintre prieteni, trebuie să vin cu câteva clarificări, pentru cei ce nu înțeleg importanța accesibilizării pădurilor. Cu „ceasornicăria” LiDAR am lămurit-o într-o postare anterioară: nu revin cu alte argumente, pentru că oricum vremea mea a trecut (sic!).
România a moștenit, din secolul și regimul trecut, o slabă rețea de drumuri forestiere: în jur de 6 metri la hectar. Țările occidentale, la care ne închinăm (la propriu) au peste 20 m/ha. Optimul tehnologic, pentru condițiile de teren din România și pentru tehnologiile de exploatare folosite în secolul trecut, era 12 m/ha. Deci am plecat de la o situație foarte proastă.
Acum să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului: după 2000, d-l profesor Ioan Abrudan, actualul rector al Universității Transilvania, a făcut ce a făcut și a adus în România Banca Mondială pentru a finanța un proiect de dezvoltare forestieră, al cărui scop era construirea de noi drumuri. Cum Banca Mondială tocmai ieșise (foarte șifonată) din scandalului finanțării Trans-Amazonianului, a răcit ciorba cât a putut și a adăugat, pe lângă construcția de drumuri forestiere, și alte componente, precum: dezvoltarea asociațiilor de proprietari de pădure, strategia Romsilva după finalizarea retrocedării, un ghid de construire a noi drumuri forestiere, conștientizare publică și, nota bene, un sistem informatic integrat al gestionării pădurilor, în valoare de 1,2 milioane dolari. Din care, doar 28.000 dolari au fost efectiv utilizați pentru a dezvolta SUMAL 1. Restul, stau imobilizați în componente hardware și software (licențe Oracle), depozitate la minister. Aceste componente nu au fost niciodată operaționalizate deoarece niciun ministru al mediului nu și-a asumat, de aproape două decenii, grija angajării a doi informaticieni care să facă acel sistem operațional. Cu siguranță, niciun angajat din minister nu i-a spus d-nei ministru despre acești bani îngropați, asta și din cauza faptului că platforma SUMAL a intrat în grija STS. STS care trebuie să fie indispensabil, normal.
Drumurile forestiere au intrat într-un lung con de umbră din cauza problemelor apărute după retrocedarea pădurilor: pădurile s-au retrocedat, inclusiv terenurile ocupate de drumuri forestiere, dar nu și drumurile efective, ce fuseseră construite de stat după confiscarea din 1948. Deci o problemă legislativă, ce este rezolvată, punctual, printr-o hotărâre de guvern. De cealaltă parte, Romsilva nu putea repara drumurile existente în suprafețe retrocedate pentru că terenul nu mai era al statului.
La această brambureală legislativă și administrativă s-a adăugat și una tehnică: podețe și acostamente similare unui drum public. Gerald Schweighofer a vrut să construiască în România drumuri forestiere folosind finanțarea SAPARD, dar a renunțat deoarece cota de cofinanțare în România îl costa mai mult decât investiția totală în Austria.
În acest context, opțiunea dnei Buzoianu de a cumpăra un avion de supraveghere (că despre asta e vorba ) din fondul de accesibilizare este cel puțin imorală. Dar nu este vina domniei sale: în siajul luptei cu tăierile ilegale și cu Romsilva nereformată, și-au ascuțit dinții trei lupi tineri, care văd în prelungirea perioadei de valabilitate a amenajamentelor silvice o bună oportunitate de a se lega ombilical de ministerul mediului. Cine va prelucra datele preluate din teren de noul avion? O firmă privată, că doar ministerul nu are asemenea competențe (nu a fost în stare să creeze două posturi de informaticieni pentru a operaționaliza sistemul acela informatic integrat).
Despre reforma Romsilva în episodul următor, pentru că am descoperit și acolo niște ciudățenii…
Foto: ChatGPT
