Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva susține miercuri, 12 februarie 2025, între orele 10.00 – 13.00, un amplu protest la sediul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Motivul principal este „campania de presă inițiată de Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor în scopul discreditării Regiei Naționale a Pădurilor și compromiterii publice a angajaților Romsilva. Concomitent, sindicatele organizează o grevă de avertisment în toată țara”, se arată într-un comunicat al Federației „Silva”.
Redăm comunicatul:
„Principalele revendicări ale sindicatelor din silvicultură:
1. Stoparea de către Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor a campaniei de denigrare a Regiei Naționale a Pădurilor, garantul administrării pădurilor statului.
2. Stoparea de către Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor a acțiunilor de defăimare și umilire a personalului silvic aflat în slujba pădurilor și a interesului național. Această campanie afectează grav autoritatea personalului silvic aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu și alimentează dezbinarea socială, cu consecințe imprevizibile.
3. Depolitizarea structurilor silvice de administrare a pădurilor și profesionalizarea acestora, singura metodă eficientă de îmbunătățire a activității în sectorul silvic.
4. Exceptarea administrării pădurilor statului de la aplicarea guvernanței corporative, așa cum au fost exceptați administratorii pădurilor publice aparținând unităților administrativ-teritoriale, prin Legea 331/2024 – Codul silvic. Solicităm înlocuirea guvernanței corporative, formă de management ce are ca principal obiectiv maximizarea profitului, cu managementul forestier durabil la păduri, așa cum se întâmplă la nivelul statelor europene (conform Rezoluției H1/1993 a Conferinței de la Helsinki privind protecția pădurilor în Europa).
5. Solicităm consultarea sindicatelor, în calitate de parteneri sociali ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cu precădere, la elaborarea actelor normative cu impact asupra activității Romsilva (HG privind Regulamentul de organizare și funcționare), cu impact asupra drepturilor și obligațiilor personalului silvic (Inițiativa de modificare a Statutului personalului silvic), precum și la adoptarea oricărei decizii care poate afecta stabilitatea locurilor de muncă din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor.
6. Solicităm intervenția Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor pentru plata compensațiilor restante prevăzute de Codul silvic aferente cheltuielilor privind creșterea și ameliorarea cailor de rasă, pentru administrarea ariilor naturale protejate și pentru paza pădurilor private (sume restante, în total, peste 150 milioane lei).
7. Solicităm intervenția Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor pentru eliminarea procentelor de lemn fasonat din Codul silvic. Valorificarea lemnului trebuie făcută pe baza principiilor de rentabilitate economică, în acord cu condițiile reale de piață.
8. Solicităm intervenția Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor pentru modificarea legislației în materie de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice și simplificarea actualelor proceduri birocratice aberante, costisitoare și mari consumatoare de timp.
9. Solicităm intervenția Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor pentru plata contribuțiilor suplimentare la bugetul de asigurări sociale în cazul locurilor de muncă din sectorul silvic încadrate în condiții speciale, conform Legii 360/2023 și respectiv Legii 331/2024.
Tot miercuri, 12 februarie 2025, în intervalul orar 10 – 13, sindicatele din silvicultură vor organiza la locurile de muncă o grevă de avertisment, fără întreruperea activității, în semn de protest față de campania de denigrare susținută de Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor împotriva Romsilva și a celor 14.000 de salariați ai săi, aflați în slujba pădurilor României.
Atragem atenția pe această cale Parchetului General, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cât și instituțiilor din sistemul de ordine publică, apărare și siguranță națională asupra faptului că, nu demult, campanii similare de denigrare a personalului silvic, pornite în mod iresponsabil tot din sfera politică, au condus la atacuri violente asupra personalului silvic, fiind cunoscute cazurile celor 6 pădurari omorâți, apărând pădurea de infractori, precum și a celor peste 750 de silvicultori care au căzut victime ale agresorilor în timpul serviciului, suferind vătămări corporale grave.
Pădurile statului reprezintă un patrimoniu cu o valoare ecologică, socială și economică inestimabilă pentru această țară și sunt în prezent printre puținele resurse naturale pe care România le mai administrează cu forțe proprii, în ciuda piedicilor puse de diverse grupuri de interese în ultimii ani.
Compania EGGER, lider în industria producției materialelor pe bază de lemn, a transformat peste 767.000 de tone de deșeuri lemnoase în resurse valoroase. Datorită unei infrastructuri extinse de centre Timberpak dispuse în zone-cheie din țară și a investițiilor, EGGER și-a consolidat poziția de cel mai mare colector și reciclator de deșeuri de lemn din România.
Rețeaua Timberpak: coloana vertebrală a reciclării lemnului
Lansată în 2013, rețeaua Timberpak a fost prima platformă din România dedicată reciclării deșeurilor de lemn prin reintegrarea acestora în producția de PAL. Cele cinci centre Timberpak, situate în apropierea marilor orașe precum București (Chitila și Cernica), Brașov, Cluj-Napoca și Arad, colectează și procesează materiale precum mobilier vechi, paleți, resturi din construcții și demolări. Aceste materiale sunt transportate la fabrica din Rădăuți pentru a fi integrate în procesul de producție.
EGGER oferă soluții complete pentru gestionarea deșeurilor lemnoase, incluzând:
Consultanță personalizată pentru companii;
Furnizarea de containere pentru colectare;
Transport logistic eficient către centrele Timberpak, utilizând flota proprie de vehicule.
Acest model permite un flux constant de materiale reciclabile și garantează preluarea pe tot parcursul anului, contribuind la un sistem sustenabil de reciclare.
Impactul Timberpak în economie circulară
Datorită centrelor Timberpak, EGGER a reușit să integreze lemnul reciclat în proporție de 20% în producția de PAL, cu un obiectiv de a atinge 25% până în 2025. Acest efort reduce considerabil utilizarea lemnului din exploatări forestiere și minimizează impactul asupra mediului.
Materialele colectate includ:
Mobilier uzat și paleți deteriorați;
Deșeuri din construcții și demolări;
Ambalaje din lemn.
După sortare și procesare, deșeurile de lemn care nu mai pot fi utilizate în producția de plăci de PAL este utilizat pentru producția de energie regenerabilă, reducând astfel dependența de combustibili fosili. Acest lucru este posibil datorită centralei pe biomasă, un proiect ambițios, creat de EGGER încă din 2014. Datorită acestei centrale pe biomasă, materia primă este utilizată în cel mai eficient mod posibil. Concret, rumegușul și celelalte deșeuri din lemn care, din punct de vedere calitativ, nu mai pot fi introduse în placa de PAL, devin energie electrică și termică. Biomasa generată furnizează peste jumătate din energia necesară fabricii din Rădăuți.
Investiții strategice pentru mediu
EGGER a alocat peste 20 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de reciclare. Această investiție subliniază angajamentul companiei față de protecția mediului și economia circulară. De asemenea, centrala pe biomasă din Rădăuți reprezintă un exemplu concret al eforturilor de a crește eficiența energetică și de a reduce impactul ecologic.
O filosofie sustenabilă
EGGER colaborează exclusiv cu companii autorizate pentru colectarea deșeurilor de lemn, asigurând standarde ridicate de calitate în utilizarea materialelor reciclate. Acest angajament față de sustenabilitate este regăsit și în activitatea celor peste 850 de angajați din România, care contribuie la protecția mediului și la dezvoltarea durabilă.
Portofoliul EGGER
Produsele EGGER, precum plăcile de PAL brut și melaminat, OSB și alte materiale din lemn, sunt esențiale în diverse sectoare: mobilă, construcții și bricolaj. Acestea sunt folosite în spații rezidențiale și comerciale, fiind apreciate pentru calitate și sustenabilitate.
Federația pentru Apărarea Pădurilor a depus la Ministerul Mediului o solicitare pentru o întrevedere cu ministrul pe tema situației Romsilva. Federația reunește mai multe entități, de la Asociația Administratorilor de Păduri, până la Societatea Inginerilor Silvici „Progresul silvic”, Asociația Constructorilor Forestieri sau Asociația Pensionarilor Silvici.
Potrivit documentului înregistrat astăzi la minister, cei de la Federație vor să îi înainteze ministrului propunerile lor referitoare la Romsilva.
La solicitarea dinpadure.ro, președintele Federației, Marian Stoicescu, a enumerat câteva dintre acestea.
„Prima dintre acestea se referă la obligația ca Romsilva să aplice un management durabil al pădurilor, așa cum se cere la nivel mondial de către toate organismele internaționale și cum se practică în absolut toate țările. La noi se cere guvernanță corporativă, ceea ce înseamnă orientarea spre profit. Romsilva, care administrează pădurile statului, este obligată însă să țină cont de toate cele trei funcții ale pădurii în mod egal – de mediu, social și economic. Nu poți avea dezechilibru aici, nu poți să obții doar bani.
În al doilea rând, îi vom cere ministrului ca prin măsurile pe care le are în vedere să fie și aceea de sprijinire a acelor direcții silvice cu suprafețe mici de păduri. Domnia sa dorește o reorganizare teritorială bazată pe eficientizare, ori nu ai cum, în zona de câmpie, să ai eficiență ca într-una de munte, cu suprafețe mari de păduri.
În al treilea rând ne dorim ca separarea activităților de exploatare din Romsilva de cele de administrare să nu fie pusă în practică.
Și, nu în ultimul rând, îi vom cere ministrului depolitizarea regiei”, a declarat Marian Stoicescu.
Federația a solicitat o întrevedere pentru data de 13 februarie 2025.
Cei care vor să învețe să lucreze cu arborii o pot face alături de echipa Ermitaj Mălin din comuna bistrițeană Nușeni. Doi formatori cu studii de specialitate organizează la începutul lunii aprilie cursuri interesante, care te vor „echipa cu abilități și cunoștințe esențiale pentru a lucra în siguranță cu arborii, concentrându-se pe îndepărtarea arborilor periculoși și pe tehnicile corecte de tăiere”.
Detalii despre curs
Cursul este împărțit în două părți:
1) 5-6 aprilie (50% teorie, 50% practică): Această parte oferă o înțelegere de bază a subiectelor esențiale, inclusiv:
Identificarea și selecția arborilor
Plantare și întreținere inițială
Bazele biologiei arborilor
Principiile tăierii
Practici de lucru sigure
Echipamente necesare și tehnici de legare a nodurilor
Evaluarea arborilor și gestionarea riscurilor
Arborii și construcțiile
2) 7-9 aprilie (10% teorie, 90% practică): Sesiuni practice axate pe:
Tehnici sigure și eficiente de demontare a arborilor, în special pentru cei care amenință structurile
Abilități practice de tăiere
Introducere în cățărare și lucru la înălțime în arbori
Discuție despre tehnicile de veteranizare a arborilor
Notă: Acesta nu este un curs de utilizare a drujbei. Accentul este pus pe tehnici și siguranță în arboricultură.
Despre formatori
Adrian Florea: Arborist certificat de International Society of Arboriculture (ISA) și arhitect peisagist. Certificarea ISA este un standard recunoscut la nivel global în domeniul îngrijirii arborilor, necesitând cunoștințe riguroase și respectarea celor mai bune practici în arboricultură.
Bogdan Suliman: Instructor principal de permacultură la Ermitaj, cu ani de experiență în lucrul la înălțime în construcții și doborârea arborilor. El aduce o bogăție de cunoștințe despre îngrijirea arborilor, grădinărit și multe altele.
Cui se adresează?
Cursul este potrivit pentru si pentru începători în stare bună de sănătate.
Locație și facilități
Cursul va avea loc la Ermitaj, o locație unică off-grid, cu confort limitat. Deși cazarea la fața locului este limitată, există opțiuni disponibile în apropiere. Prânzul este inclus, iar participanții sunt sfătuiți să aducă haine potrivite pentru munca în aer liber.
Prețuri
Prețul cursului acoperă costurile organizării, cazării, meselor, precum și salariile formatorilor și bucătarilor.
Prețul cursului include mese sănătoase și echilibrate, de la prima dimineață a formării până la prânzul ultimei zile. Ceai, cafea, sucuri și gustări sunt disponibile în pauze.
Este, de asemenea, adaptat la capacitatea ta de plată, în funcție de veniturile familiei. Ne bazăm pe înțelegerea și fair-play-ul tău. Dacă ai norocul de a nu mai avea nevoie să lucrezi datorită economiilor sau investițiilor semnificative, te rugăm să plătești tariful cel mai mare.
Romsilva a primit o nouă ofertă de la Eric Ioan Sturdza pentru suprafețele de pădure pe care acesta le are în județul Neamț și pe care vrea să le vândă. E vorba de 4.063 hectare. El a mai încercat să vândă cele 14 terenuri pe care le deține în comunele Grințieș Ceahlău și Poiana Teiului dar, din diferite motive, nu a încheiat vreo tranzacție.
Prima dată Romsilva pregătise banii, circa 22 de milioane de euro și se anunța peste tot că statul român în sfârșit cumpără o pădure. La prima vânzare se arătaseră interesați și finlandezii de la Tornator. Cert e că vânzarea nu s-a finalizat, așa că Eric Sturdza revine cu oferta. Termenii sunt cam aceiași: puțin peste 4.000 de hectare de pădure la prețul de 5.469 euro pe hectar, adică 22.225.525 euro.
Spre deosebire de prima ofertă, Sturdza anunță că vinde toate terenurile împreună, nu separat și le cere celor de la Romsilva să-l anunțe dacă își exercită dreptul de preempțiune. „În cazul exercitării dreptului de preempțiune trebuie furnizată obligatoriu dovada resurselor financiare pentru plata prețului de 22.225.525 euro”, subliniază Eric Sturdza.
Romsilva are la dispoziție 30 de zile să dea un răspuns, începând din 6 februarie 2025. Consultați de dinpadure.ro, cei de la Direcția Silvică Neamț spun că sunt interesați de pădure și că speră să obțină sprijinul ministrului și al Guvernului, ca să aibă și banii. Ei ar fi fericiți cu 4.000 de hectare de pădure în plus. Oamenii de la ocol ar mai face angajări și ar face profit (așa cum se dorește). Localnicii, la rândul lor, ar fi și ei fericiți că nu ar mai vedea pancarte cu Proprietate privată în pădure.
Are Romsilva bani?
În acest moment, situația Regiei Naționale a Pădurilor nu e grozavă. Ministrul Mediului a făcut, în ultimele două săptămâni, un tablou sumbru al regiei, prezentând-o ca pe un loc ineficient, prost manageriat, care e pe pierdere, dar oferă bonusuri angajaților. A cerut, pe Facebook, demisiile șefilor din centrala regiei, dar și ale directorilor din direcțiile care au înregistrat pierderi. Mai mult, ministrul a dezvăluit într-o emisiune tv că pentru prima dată în mulți ani, Romsilva a întârziat plata salariilor. A arătat peste tot ce salariu ia actualul director general al RNP, dar și ce bonus a primit la pensionare fostul director, subliniind ca sumele sunt prea mari față de resursele disponibile și profitul realizat. În aceste condiții, e greu de crezut că Romsilva va avea cele 22 de milioane de euro ca să cumpere pădurea lui Sturdza. Cu siguranță, vor cere din nou de la ministerul de Finanțe.
Dar statul are bani?
Dacă ne luăm după ministrul de Finanțe și după președintele PNL, Ilie Bolojan, statul nu are bani „nici să treacă strada”. E nevoie de economii peste tot unde e posibil, România având în față un an de „strâns cureaua” bugetară. Chiar dacă în toamnă spuneau toți că în sfârșit, cumpărăm pădure, creștem fondul forestier al statului etc, să nu uităm totuși că în toamnă era campanie electorală.
Am cerut răspunsuri pe acest subiect la ministrul de Finanțe și la ministerul Mediului, dar nu am primit, încă, niciun detaliu.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunțat joi seară deciziile sale cu privire la reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Măsurile presupun ca toată conducerea central a RNP să plece din funcții, iar direcțiile care au încheiat anul 2024 pe minus să fie preluate de cele pe profit.
„Există o singură metodă prin care însănătoșim Romsilva: să plece acasă toți cei care au avut decizia în mâinile lor, dar au asistat pasiv, ani la rând, la declinul Regiei Naționale a Pădurilor!
Cer public demisia directorilor de la Departamentele Economic, Fond Forestier, Investiții și Comercial!
De asemenea, mă aștept ca toți directorii de la Direcțiile Silvice în dreptul cărora s-au acumulat în ultimii ani minusuri în loc de plusvaloare adusă Regiei, să își scrie demisiile și să le înainteze conducerii în cel mai scurt timp. Reorganizarea Romsilva începe de sus în jos!”, a comunicat ministrul.
Până la această oră nicio demisie nu a fost depusă la RNP.
Chiar dacă ministrul a spus că reorganizarea începe „de sus în jos”, mandatul directorului general al regiei tocmai a fost prelungit cu 5 luni, în ședința Consiliului de Administrație de ieri.
Propunerea Romsilva, respinsă
Conducerea regiei a prezentat ministrului propria variantă de reorganizare. Aceasta prevedea reduceri de personal – 1.200 de posturi până la finele anului – și reorganizarea în 30 de direcții silvice în loc de 41.
„Nu am acceptat propunerea Regiei pentru că nu respectă niciunul dintre principiile pe care le-am anunțat și care sunt pilonii de bază pe care vreau să așezăm noua structură pe care o creionăm la Romsilva: eficiență, respect pentru munca oamenilor din teren, care țin instituția în picioare, plusvaloare!”, a explicat Fechet.
O măsură importantă transmisă de ministru este modificarea Sttutului Personalului Silvic astfel încât să fie eliminate bonusurile la pensionare și primele acordate în Romsilva.
„Nu dau înapoi niciun milimetru de la ce mi-am asumat, pentru că Regia și Direcțiile Silvice trebuie conduse de profesioniști, de oameni care au arătat că știu ce au de făcut. Și nu mă voi opri până nu mă asigur că pădurile noastre au un aliat de nădejde în Romsilva”, a încheiat Mircea Fechet.
Cea de-a treia ediție a Conferinței administratorilor și proprietarilor de păduri organizată de Consiliul Județean Harghita va avea loc pe 7 martie 2025 în Amfiteatrul Consiliului Județean.
Tema acestei ediții este „Gestionarea durabilă a pădurilor, schimbările climatice și noua legislație în vigoare”.
„În zilele noastre, odată cu accentul tot mai mare pus pe gestionarea durabilă a pădurilor și pe gestionarea responsabilă a resurselor naturale, este esențial să explorăm împreună provocările și oportunitățile viitoare. În cadrul acestei conferințe vom aborda aspecte-cheie, cum ar fi:
impactul schimbărilor climatice,
rolul creditelor de carbon,
protejarea pădurilor în siturile Natura 2000, ce primește proprietarul? ,
precum și modificările legislative recente care vor determina viitorul sectorului.
Experți renumiți, cadre universitare și factori de decizie politică își vor împărtăși experiența și cunoștințele, promovând un dialog profesional constructiv. Acest eveniment oferă o oportunitate excelentă de a face schimb de experiență și de a dezvolta noi parteneriate pe termen lung”, se arată în comunicatul evenimentului.
Educația ecologică joacă un rol esențial în formarea generațiilor viitoare, iar proiectul „Lecțiile Pădurii”, derulat de Fundația Pădurea de Mâine, își propune să aducă natura mai aproape de copii. Am stat de vorbă cu Antonia Anton, manager de proiect, care ne-a povestit despre importanța acestui demers, impactul asupra comunităților și modul în care copiii descoperă tainele pădurii prin experiențe practice și interactive.
dinpadure.ro: Lecțiile Pădurii, unul dintre cele mai noi programe ale Fundației Pădurea de Mâine pare să se bucure de succes. Cei de la Muzeul de Istorie Naturală din Bacău, la care ați fost în decembrie, spuneau că vă mai așteaptă. Ce presupune acest program, în ce constă el?
Antonia Anton: Lecțiile Pădurii este un program educațional prin care ne dorim să apropiem copiii de natură și să le oferim o înțelegere practică a ecosistemului forestier. Activitățile sunt structurate astfel încât să fie interactive, captivante și adaptate vârstei participanților. Mergem direct în școli și în mijlocul naturii, unde, prin jocuri, experimente și observații practice, copiii descoperă rolul pădurii și importanța protejării mediului.
Timp de 18 luni, organizăm și derulăm 11 sesiuni de învățare pentru copii de la 6 la 18 ani – elevi în orașul Comănești, județul Bacău – și pentru profesorii lor. În total, vor fi peste 500 de beneficiari.
Le arătăm acestor copii modele reale de bune practici în ceea ce privește gestionarea a fondului forestier și a biodiversității, dar nu numai atât, ci vorbim și despre ape curgătoare, gestionarea deșeurilor sau de calitatea aerului. Și, nu în ultimul rând, realizăm și un ghid de bune practici cu privire la problematicile de mediu, cum ne afectează ele viața și ce mijloace avem pentru a ne adapta la provocările enorme pe care le aduc schimbările climatice.
Programul include ateliere educative, excursii tematice și întâlniri cu specialiști din domeniul silviculturii și protecției mediului, care le explică elevilor cum funcționează pădurea, ce beneficii aduce și cum o putem proteja. De asemenea, încercăm să le oferim ocazia să planteze arbori și să vadă direct impactul acțiunilor lor asupra mediului.
Faptul că cei din Bacău ne-au primit cu entuziasm și ne-au invitat din nou este o confirmare că acest tip de educație practică este necesară și apreciată. Scopul nostru este să extindem programul și în alte comunități, pentru a inspira cât mai mulți copii să devină responsabili față de natură. Și dacă ne gândim că județul Bacău este unul dintre cele mai împădurite din țară – cu peste 40% din suprafață acoperită de păduri – prin proiectul nostru ne-am dorit să putem crește calitatea vieții oamenilor care trăiesc în zone înconjurate de pădure.
dinpadure.ro: Ce le place elevilor cel mai mult, dintre toate aceste activități?
Antonia Anton: În prima parte a programului au fost câteva ateliere la clasă, iar primele ieșiri au fost tot în mediul urban – la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii „Ion Borcea” din Bacău și pe platforma fostei rafinării din Onești, aflată în proces de transformare într-un producător de energie regenerabilă. Însă din experiența de până acum, știm sigur că ceea ce îi încântă cel mai mult pe elevi este contactul direct cu natura. Momentele în care ies din clasă și ajung în pădure sunt cele mai așteptate. Acolo, prin observație directă, experimente și jocuri, învață lucruri pe care manualele sau chiar materialele multimedia nu le pot transmite la fel de bine. Școala de Pădure se face în pădure, dacă putem spune așa.
Un alt moment care îi entuziasmează este interacțiunea cu specialiștii – silvicultori sau biologi – care le povestesc despre secretele pădurii și despre animalele sălbatice. Curiozitatea lor este fantastică, pun întrebări, vor să afle cât mai multe și chiar ne surprind uneori cu observații foarte bune. Un bun exemplu în acest sens este vizita pe care am făcut-o la muzeul din Bacău, unde au învățat despre biodiversitatea forestieră din zona lor. Nu se mai opreau din întrebări!
În final, tot ceea ce presupune joacă și explorare le captează atenția. De aceea, structura Lecțiilor Pădurii este gândită să combine învățarea cu distracția, pentru ca experiența să fie una memorabilă.
dinpadure.ro: Spunea cineva că la o școală din București elevii i-au spus că nu le place în pădure, pentru că se murdăresc și le e frică de animale… Despre ce alte „pericole” ați mai auzit?
Antonia Anton: Da, am întâlnit și astfel de reacții, mai ales din partea copiilor care nu au avut prea multe ocazii să petreacă timp în natură. Unii sunt speriați de gândaci sau de păianjeni, alții de faptul că s-ar putea zgâria în tufe sau chiar că ar putea călca în noroi. Frica de animale este și ea destul de frecventă, deși riscul de a întâlni animale sălbatice este foarte mic atunci când mergem cu grupuri de 20-30 de copii.
Dar ceea ce ne bucură este că, de cele mai multe ori, aceste temeri dispar pe parcursul activităților. Odată ce încep să exploreze și să descopere lucruri interesante – o ciupercă neobișnuită, urmele unui animal, o frunză cu o formă ciudată – uită de frică și devin curioși. De fapt, pentru noi, aceste temeri inițiale sunt o oportunitate: le arătăm copiilor că pădurea nu este un loc periculos, ci un spațiu fascinant, care merită cunoscut și protejat.
dinpadure.ro: Copiii din marile orașe au prea puține conexiuni cu natura. E greu să îi faci să renunțe la obiceiuri formate sau la confort pentru drumeții și mers în păduri. Ce ar fi de făcut?
Antonia Anton: Așa este, copiii din marile orașe au mai puține oportunități să interacționeze cu natura, iar acest lucru se reflectă în obiceiurile lor. Mulți petrec mult timp în fața ecranelor, iar mersul în pădure poate părea o provocare. Însă tocmai de aceea programe precum Lecțiile Pădurii sunt atât de importante.
Primul pas este să le trezim curiozitatea. Nu le cerem brusc să renunțe la telefon sau la confort, ci le oferim experiențe care să-i atragă. De exemplu, folosim tehnologia în avantajul nostru – aplicații pentru identificarea plantelor, fotografii de detaliu, recunoașterea sunetelor păsărilor. Când încep să vadă pădurea ca pe un loc de explorare, interesul lor crește.
Un alt aspect important este să le oferim o primă experiență plăcută în natură. Dacă prima lor drumeție e prea lungă sau obositoare, vor fi reticenți să repete experiența. De aceea, începem cu activități simple, cum ar fi jocuri de descoperire sau concursuri de orientare, care să-i implice activ. De asemenea, încercăm să implicăm și profesorii și părinții. Dacă ei sunt deschiși și încurajează aceste activități, copiii vor fi mai motivați să petreacă timp în natură.
Cheia este să nu forțăm schimbarea, ci să le arătăm că natura poate fi la fel de interesantă – sau chiar mai interesantă – decât ecranele. Iar odată ce descoperă bucuria de a fi în aer liber, mulți dintre ei își schimbă perspectiva și își doresc să revină.
dinpadure.ro: Programul e finanțat și din Fondul de Mediu. E complicată procedura de a obține acest sprijin?
Antonia Anton: Este o provocare, mai ales pentru proiecte de anvergură. Procesul de aplicare este destul de stufos, iar din cauza aceasta se întinde uneori pe perioade mari de timp. Dar experiența noastră cu specialiștii de la Administrația Fondului pentru Mediu a fost foarte bună, ne-au consiliat permanent în tot acest proces, au fost de real ajutor. Până la urmă, un proiect finanțat din Fondul pentru Mediu este un efort comun, iar rezultatele ne încurajează să concepem mai multe proiecte asemănătoare pe viitor.
dinpadure.ro: Sunt cei din licee interesați de domeniul silvic? Nu de alta, dar tot mai puțini tineri se îndreaptă spre o carieră în această zonă. Iar dintre cei care o fac, o mare parte renunță după un an…
Antonia Anton: Este adevărat că interesul tinerilor pentru domeniul silviculturii a scăzut în ultimii ani, iar acest lucru se vede și în numărul tot mai mic de absolvenți care aleg să urmeze o carieră în acest domeniu. Una dintre provocări este percepția că silvicultura înseamnă doar tăieri de lemn, ceea ce nu este deloc adevărat.
În cadrul Lecțiilor Pădurii încercăm să le arătăm liceenilor de la primele ateliere cât de diversă și complexă este această meserie. Vorbim despre partea de conservare, despre tehnologiile moderne folosite în monitorizarea pădurilor, despre rolul silvicultorilor în protejarea biodiversității. Când află că pot lucra cu drone și calculatoare sau că pot contribui la refacerea ecosistemelor și protecția animalelor, unii devin mai interesați.
O altă problemă pe care ne-au expus-o partenerii noștri din Universități este că mulți tineri renunță după primul an de studii, fie pentru că nu se regăsesc în programă, fie pentru că nu au avut o imagine clară despre ce presupune această carieră. De aceea, cred că este esențial să existe mai multe oportunități practice încă din liceu – stagii în teren, întâlniri cu profesioniști din domeniu, programe de mentorat.
Nu în cele din urmă, este important să schimbăm discursul, iar aici rolul nostru ca ONG este important: silvicultura nu este doar despre exploatarea lemnului, ci și despre protejarea pădurilor, gestionarea durabilă a resurselor și adaptarea la schimbările climatice. Dacă reușim să le transmitem copiilor această viziune, cred că vom vedea mai mulți tineri interesați să rămână în acest domeniu.
dinpadure.ro: Ce alte proiecte de interes aveți în 2025 la Fundație?
Antonia Anton: Deocamdată ne pregătim temeinic pentru sezonul plantărilor. Schimbările climatice, cu ierni calde și uscate și primăveri complet impredictibile ne dau mult de furcă. De asemenea, am început de anul trecut să plantăm o serie de mini-păduri școlare, laboratoare vii pentru elevi și profesori. Sistemul agrosilvic experimental de la Cârcea intră în al treilea an de vegetație și abia așteptăm să vedem datele – Mihai Enescu, silvicultor pasionat și lector dr. la USAMV București, se ocupă de partea științifică și a instalat o baterie întreagă de senzori care colectează o mulțime de informații. Iar programul nostru de granturi nerambursabile „Comunitățile Pădurii de Mâine” debutează în curând cu un nou apel de proiecte. Va fi un an cu provocări, dar suntem optimiști că le vom depăși împreună și că vom realiza tot ce ne-am propus pentru acest an.
Proiectul Lecțiile Pădurii este finanțat din Fondul pentru mediu în cadrul Programului privind educația și conștientizarea publicului privind protecția mediului.
Cea de-a 6-a ediție a Conferinței de inovare în domeniul pădurilor va avea loc pe 11 și 12 februarie la Bruxelles. Va fi organizată, totodată, și Conferința intermediară a proiectului OptFor-EU: construirea unui viitor durabil al pădurilor prin cooperare regională și inovare. Proiectul OptFor-EU este coordonat de Administrația Națională de Meteorlogie din România (ANM). Din Romania mai sunt implicati în proiect alți trei parteneri: INCDS „Marin Drăcea”, WWF România și SIMAVI. De altfel, în cadrul Conferinței vor avea prezentări și doi specialiști români: Sorin Cheval (ANM) și Nicu Constantin Tudose (INCDS „Marin Drăcea”).
Ce este OptFor-EU?
Proiectul OptFor-EU dorește să dezvolte, împreună cu administratorii de păduri și alți actori relevanți din domeniul forestier, un Sistem de Suport Decizional (DSS) care să le furnizeze acestora soluții pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la efectele acestora, având la bază rezultatele științifice, în vederea optimizării serviciilor ecosistemice forestiere și sporirii rezilienței pădurii și a capacității acesteia de a atenua schimbările climatice în întreaga Europă.
Capacitatea pădurilor, inclusiv a celor virgine, de a absorbi CO2 compensează parțial creșterea emisiilor antropogene de CO2, oferind o protecție la scară largă împotriva schimbărilor climatice. În funcție de caracteristicile acestora și de circumstanțele locale, precum practicile de gestionare sau serviciile ecosistemice, pădurile pot varia de la absorbție netă de CO2 la emitere de CO2.
Proiectul „OPTimising FORest management decisions for a low-carbon, climate resilient future in Europe (OptFor-EU)” va dezvolta un Sistem de Suport Decizional (DSS) pentru a furniza administratorilor de păduri și altor actori relevanți soluții personalizate pentru optimizarea servicilor ecosistemice forestiere (FES) în întreaga Europă.
Mai concret, proiectul va furniza instrumente, recomandări și cunoștințe și va organiza o școală de vară și 24 de ateliere care vor avea ca scop implicarea a peste 400 de administratori de păduri și alți factori interesați. Proiectul utilizează o abordare inovativă care constă în combinarea proceselor iterative de consolidare a datelor, modelare și co-dezvoltare de soluții adecvate împreună cu administratorii de păduri și alți factori interesați, precum și factori decizionali din toate tipurile de pădure din Europa, pentru a-i sprijini pe aceștia în creșterea capacității de adaptare, reziliență și decarbonizare a pădurilor.
Cinci obiective
Îmbunătățirea caracterizării științifice a raportului pădure-climă și a serviciilor ecosistemice forestiere;
Furnizarea unui cadru de modelare bazat pe nevoile utilizatorilor;
Abilitarea și susținerea administratorilor de păduri pentru a lua decizii informate în vederea sporirii rezilienței și a decarbonizării;
Dezvoltarea unui nou și inovator Sistem de Suport Decizional (DSS);
Crearea unei legături strânse între prioritățile strategice ale UE, cercetare și actorii relevanți din domeniul silvic.
Studiu de caz în România – pădurile din Argeș și Teleorman
Sistemul de Suport Decizional (DSS) va fi conceput și testat în 8 zone de studiu, pentru a furniza un serviciu funcțional, aproape de nivelul operațional la nivel european, în timp ce un plan de adoptare și implementare va maximiza impactul societal și economic al acestuia.
Studii de caz au loc în Norvegia, Lituania, Marea Britanie, Germania, Austria, România (Evaluarea impactului schimbărilor climatice asupra potențialului de decarbonizare și aprovizionare cu servicii ecosistemice forestiere din România în funcție de altitudine – păduri din județele Argeș și Teleorman), Spania și Italia.
Evenimentul de la Bruxelles este co-organizat de rețeaua ERIAFF (Regiuni europene pentru inovare în agricultură, alimentație și silvicultură), Institutul European de Păduri (EFI), Confederația Europeană a Proprietarilor de Păduri (CEPF), Asociația Europeană a Pădurilor de Stat (EUSTAFOR), Fermierii și Cooperativele Agricole Europene (COPA-COGECA), Proiectele și organizațiile și organizațiile europene ale proprietarilor de terenuri și EuromontanaOEST4.
Directorul Direcției Silvice Arad – fost director general al Regiei Naționale a Pădurilor – Teodor Țigan, reacționează, într-un interviu acordat ziarului local Jurnal Arădean, la atacurile la persoană ale ministrului Mediului, liberalul Mircea Fechet. Politicianul a făcut nenumărate declarații despre Teodor Țigan, arătând că acesta a încasat un bonus „uriaș” la pensionare și acum încasează un salariu mare la DS Arad, deși e pensionar. Fechet insinuează că profitul scăzut al Romsilva pe 2024 ar fi cauzat și de aceste bonusuri și salarii, precizând că Teodor Țigan are venituri prea mari în timp ce în România „sunt copii care se culcă flămânzi”.
„Am aflat și eu că dinspre Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor s-ar fi vehiculat ideea că aș fi „fruntaș pe țară”, încasând 100.000 de euro la pensionare. În realitate suma este cu mult mai mică, nu este ceva care mă vizează doar pe mine, este o prevedere în contractul colectiv de muncă și, în aceste condiții, mi s-ar părea un lucru de bun simț ca aceia care au lansat acest zvon să rectifice afirmația, pentru că nu este vorba doar despre imaginea mea, ci mai ales despre imaginea unei instituții de prestigiu național, cum este Romsilva. Dacă socotesc în euro, în jurul a 56.000, dar repet în urma unei prevederi a contractului colectiv de muncă”, precizează Teodor Țigan.
Referitor la situația financiară a DS Arad pe 2024 – este una dintre direcțiile „pe minus” – directorul explică:
„Ce uită însă dânsul să menționeze este faptul că în anul 2024 aproape 50% din amenajamentele ocoalelor silvice au fost blocate la nivelul ministerului mediului, ceea ce a făcut ca acestea să nu-și poată exploata și vinde cota aprobată de masă lemnoasă, iar acest lucru a dus în mod evident la situația ca foarte multe direcții silvice să închidă anul 2024 în pierdere. Ori, să-mi fie cu iertare, a face o reformă pornind de la aceste cifre este o mare greșeală, una greu de reparat ulterior. (…) În anul 2021, având aceeași structură organizatorică și același număr de angajați, Regia a avut un profit anual care s-a situat între 90 și 100 de milioane de euro, din care 90% au fost vărsați în bugetul consolidat al statului”. Ce s-a schimbat? „Apariția de la an la an a unor modificări legislative care au dus la blocarea din punct de vedere economic a RNP – Romsilva”, explică Țigan.
Este necesară o reorganizare a Romsilva?
„Cu siguranță că da, însă pornind de la potențialul real al pădurilor românești și de la valoroasă resursă umană pe care Romsilva o are, în niciun caz nu se poate face o restructurarea cu rezultat pozitiv interpretând voit eronat tot felul de cifre și pseudorealități, mai ales conștienți fiind că acestea propagă informații false și generează din păcate multă patimă și discuții neprincipiale în societatea românească. (…) Doresc foarte mult să se pună capăt denigrării personalului silvic activ, a pensionarilor silvici și, în general, denigrarea RNP Romsilva. Vă pot spune că în ultimii doi ani au circulat zvonuri cum că pădurile de stat ale României, în suprafață de 3,130 milioane de hectare sunt pregătite să fie scoase la vânzare sub diferite forme și pretexte.
Cui folosesc, totuși, asemenea informații vehiculate fără a exista o minimă conștiență a consecințelor?
Eu sper, totuși, să fie doar zvonuri și să nu se întâmple la fel cum s-a întâmplat cu alte resurse strategice ale țării noastre (gazul, energia electrică etc). Mizez pe faptul că organele competente ale statului vor veghea să nu se întâmple ca ultima resursă strategică a României cu capital integral de stat să devină o resursă de afacere externă și străină de interesele țării”, mai subliniază șeful Direcției Silvice Arad.
Teodor Țigan, un specialist respectat
„Teo” Țigan a fost numit director general al RNP Romsilva în iunie 2020, în urma deciziei Consiliului de Administrație. Este cunoscut în lumea silvică drept un specialist. De altfel, a absolvit Liceul Tehnic Silvic Timișoara și Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov. A fost inginer silvic responsabil cu activitatea de fond forestier la Direcția Silvică Arad până în anul 2003 și, ulterior, șef al Ocolului Silvic Iuliu Moldovan, până în anul 2007. Până să ajungă la conducerea regiei a ocupat funcția de director al Direcției Silvice Arad. El a fost director general al Romsilva până în ianuarie 2022.