Ce știm despre pădurile și sectorul forestier din Statele Unite ale Americii, de Ziua Americii?

Astăzi, de Ziua Americii (250 de ani de la îndependența din anul 1776), câteva cifre revelatoare despre pădurile, silvicultura și industria de prelucrare a lemnului din S.U.A.:

• pădurile unei țări care deține cca 5% din populația globului (349 milioane locuitori), respectiv 7% din suprafața Terrei, ocupă cca 328 milioane ha (36% din suprafața S.U.A., 8% din suprafața pădurilor globului), comparativ cu 414 milioane ha (46% din suprafața țării) în anul 1630, înainte de sosirea europenilor: 104 milioane ha de păduri dispărute în timp au fost defrișate și convertite spre alte utilizări, predominant agricole. Cca 2/3 din suprafața convertită a dispărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (în medie, 3366 ha s-au defrișat zilnic timp de 50 de ani!).

• suprafața pădurilor SUA este relativ stabilă din anul 1910 (existau pe atunci 305 milioane ha), deși populația țării a crescut de peste trei ori în acest interval (peste 92 milioane locuitori în 1910).

• 10% din suprafața fondului forestier al S.U.A. include păduri „rezervate” (protejate), care nu se gospodăresc pentru producția de lemn, funcție care este chiar interzisă prin lege pe aceste suprafețe în majoritatea cazurilor.

• pădurile private, situate mai ales în jumătatea estică a S.U.A. și care asigură peste 90% din producția de lemn a țării, sunt dominante (56% din totalul suprafeței la nivel național), din care 38% sunt proprietăți private familiale și individuale, iar 18% proprietăți private corporative (corporații private, investitori forestieri, triburi).

• peste 10 milioane de proprietari individuali și familiali dețin 42% din suprafața pădurilor țării, iar corporații, investitori, triburi dețin restul de 14% din suprafața pădurilor.

• doar 8% din pădurile private, deținute de familii și indivizi, au amenajamente silvice, însă aceste entități gospodăresc 24% din suprafața pădurilor private deținute de astfel de proprietari.

• pe clase de mărime, pădurile private sunt grupate astfel: 5% au 0,4-3,6 ha, 14% au 3,6-20 ha, 11% 20-40 ha, 22% de la 40 la 200 ha, 6% de la 200 la 400 ha, iar 42% peste 400 ha.

• pădurile publice ocupă 44% din suprafața totală și sunt cantonate în pondere de 75% în jumătatea vestică a țării. În acea zonă, 70% din păduri sunt publice, iar 30% private, în timp ce în jumătatea estică, 81% din păduri sunt private, iar 19% publice.

• compoziția arboretelor este extrem de diferită între vestul și estul S.U.A.

• în vest, speciile cele mai importante sunt duglasul verde (Pseudotsuga menziesii var. menziesii) (ocupă 17 milioane ha), Tsuga (heterophylla și canadensis), în amestec cu molidul de Sitka (Picea sitchensis), pinul galben (Pinus ponderosa – ocupă 9 milioane ha), pinul monticola (P. monticola), pinul contorta (P. contorta), specii de larice (Larix laricina, L. occidentalis), brad (Abies lasiocarpa) și molid (Picea engelmannii), în asociația brad (Fir)-molid (Spruce) (ocupă 30 milioane ha).
• în est, cele mai importante asociații vegetale sunt cvercinee (cu Quercus rubra, Q. alba, Q. velutina, Q. coccinea, Q. prinus) – carya (Carya ovata, C. glabra, C. cordiformis), care ocupă 56 milioane ha, Pinus taeda–Pinus echinata (ocupă 23 milioane ha), respectiv Pinus palustris–Pinus elliottii. O suprafață importantă (22 milioane ha) este ocupată de asociația Fagus grandifolia–Acer saccharum–Betula alleghaniensis. Din aceeași zonă provin și alte specii importante la noi și în spațiul european: salcâmul Robinia pseudoacacia (specie cu importanță minoră în S.U.A.) ori nucul negru Juglans nigra.

• predominant, pădurile din S.U.A. sunt regenerate pe cale naturală, generativă, și cu specii autohtone; în vestul țării, 95% din păduri sunt naturale, iar 5% sunt plantații; în jumătatea de est, 86% din păduri sunt naturale, iar 14% sunt plantații.

Plantațiile (în medie se instalează 0,9 milioane ha/an) se întâlnesc mai ales în estul țării, unde sunt folosiți cu precădere pini galbeni sudici (Pinus palustris, P. echinata, P. elliottii, P. taeda).

• pădurile din S.U.A. au un volum mediu de 90 m³/ha; din volumul total pe picior al pădurilor țării, rășinoasele ocupă 56%, iar foioasele 44%.

• creșterea curentă a pădurilor din S.U.A. este de 2,45 m³/an/ha (rășinoase 59%, foioase 41%).

• volumul recoltat atinge 1,30 m³/an/ha (53% din creștere) (rășinoase 65%, foioase 35%). Astfel, anual se recoltează din pădurile SUA, de pe o suprafață de cca 4,4 milioane ha, aproximativ 440 milioane m³ (11% din volumul exploatat anual în pădurile globului). Recolta se face prin tratamente cu tăieri selective (cu regenerare sub masiv – combinație între tăieri succesive și tăieri progresive -, pe 61% din suprafață), respectiv prin tăieri rase (39%); acestea din urmă se aplică mai ales în plantațiile de pini din sud și în zone din nordul țării, unde specii ca Populus tremuloides, Pinus banksiana și amestecuri de brad (Abies lasiocarpa) și molid (Picea engelmanii) sunt gospodărite pentru producția de lemn. Tendința este de creștere a ponderii tratamentelor cu tăieri selective, iar tăierile rase să ajungă la 1/3 din suprafața parcursă cu tăieri principale în S.U.A. O notă importantă: în pădurile certificate FSC din vestul S.U.A., mărimea maximă a parchetelor cu tăieri rase este de 47 ha …

• industria de prelucrare a lemnului, care angajează cca 1 milion de lucrători, produce aproximativ 6% din PIB-ul țării.
  
  Pe glob, SUA ocupă locuri de frunte la producția și consumul de lemn și produse lemnoase:

a. Producție: locul 1 (19% din volumul total mondial) la lemnul rotund industrial, locul 2 la cherestea (17%, după China, 18%), locul 2 la panouri din lemn (10%, după China, 40%), locul 1 la pastă papetară (26%), locul 2 la hârtie și cartoane (17%, după China, 27%)

b. Consum: locul 1 (19% din volumul total mondial) la lemnul rotund industrial, locul 2 la cherestea (21%, după China, 27%), locul 2 la panouri din lemn (13%, după China, 37%), locul 1 la pastă papetară (26%), locul 2 la hârtie și cartoane (17%, după China, 27%).