Autor: Prof. univ. dr. ing. Valeriu – Norocel Nicolescu
Lucrând la un articol (Bolte et al. 2009 Adaptive forest management in central Europe: Climate change impacts, strategies and integrative concept. Scandinavian Journal of Forest Research, 24(6): 473-482) despre schimbările climatice și managementul adaptativ/gestiunea adaptativă a pădurilor (una care militează, evident, pentru adaptarea activă, adică intervenția prin mijloace silviculturale specifice, gen lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor…), am dat peste două citate care spun multe în contextul actual al pădurilor din România și nu numai:
1. „Schimbările climatice pot influența pozitiv creșterea arboretelor în zone unde temperaturile joase și sezoanele de vegetație scurte sunt factori limitativi, cum ar fi latitudinile și altitudinile înalte; în plus, pădurile de molid din Scandinavia probabil își vor mări productivitatea (Bergh et al. 2003) dacă nu vor fi afectate de gândacul de scoarță Ips typographus (Bolte et al. 2008)”;
2. „Există și probleme potențiale cu specii autohtone care, datorită schimbărilor climatice, pot să își mărească abilitatea de infestare; spre exemplu, speciile de gândaci Agrilus biguttatus și Agrilus viridis, care atacă cvercineele și fagul (Delb, 2002; Petercord et al. 2007)”.
Cine a trecut prin Apuseni și văzut efectele gradațiilor de Ips typographus asupra molidișurilor, ca și prin cvercete din sudul țării, afectate grav de Agrilus biguttatus, constată implinirea nedorită a acelor premoniții pentru alte părți ale Europei de acum 16 ani.
Noi, pe lângă organizarea unor conferințe care constată starea pădurilor, ce măsuri active și rapide luăm și aplicăm în mod efectiv și nu declarativ? Ne gândim și acționăm, în sfârșit, în scopul producerii și aplicării unor norme tehnice și ghiduri de bune practici pentru un management dinamic, activ, cu adevărat adaptativ, capabil să „tamponeze” schimbările climatice din prezent și din perspectivă?
