Un student doctorand în cadrul Facultății de Silvicultură din Suceava a urmărit postările de pe Facebook cu un cocoș de munte devenit atracție națională.
Prin intermediul site-ului dinpădure.ro, Călin Corleciuc aduce lămuriri după ce a fost la fața locului.
Redăm integral mesajul său:
„Numele meu este Corleciuc Călin, sunt student doctorand în cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava în domeniul Silvicultură.
Sunt pasionat de pădure și în special de sectorul cinegetic, fapt pentru care îmi desfășor activitatea de cercetare cu tema Impactul zimbrului asupra regenerărilor naturale în ecosisteme forestiere de deal și munte din România.
Având la bază pasiunea pentru cinegetică, am un bun prieten care face furori pe social media cu un cocoș de munte (cel viralizat pe Facebook) și tot citind în comentariile la diferite clipuri am sesizat fel și fel păreri (că e dresat, că este crescut pentru poze, etc).
Prin urmare, am fost pentru a doua oară la el în vârful versantului, la diferență de un an și tot în perioada rotitului, pentru a constata pe viu câteva aspecte.
Într-adevăr sunt studii făcute pentru acest comportament atipic și în alte țări, dar eu am vrut să răspund punctual pe ceea ce am constatat la fața locului:
Pentru a doua oară în viață am privilegiul rar de a interacționa direct cu un exemplar mascul de Cocoș de munte (Tetrao urogallus), experiență pe care o consider deopotrivă excepțională din perspectivă cinegetică, etologică și profund memorabilă la nivel personal. O asemenea întâlnire în mediul natural reprezintă o ocazie unică în viață, și mă bucur că sunt cotidian cu acesta!
Poza este reală și fără trucaje!
SE REȚIN URMĂTOARELE:
- Exemplarul nu este dresat;
- Exemplarul mascul adult de cocoș de munte, identificat în cadrul arealului său natural, în ecosistem forestier montan specific speciei, fără indicii privind proveniența din captivitate sau intervenții antropice de domesticire;
- Individul nu prezintă caracteristicile tipice păsărilor crescute artificial, comportamentul general, vigilența periferică și selectivitatea trofică indicând apartenența la o populație sălbatică funcțională;
- Comportamentul observat evidențiază un nivel neobișnuit de toleranță față de prezența umană, aspect rar întâlnit la această specie recunoscută prin prudență excesivă și sensibilitate ridicată la factorul antropic;
- Manifestările teritoriale și proxemice ale exemplarului sugerează existența unui proces particular de habituare locală, fără alterarea evidentă a instinctelor naturale fundamentale, uneori reacții teritoriale față de prezența umană;
- Nu au fost constatate reacții condiționate față de hrana de proveniență antropică, exemplarul refuzând constant aportul alimentar exterior arealului și păstrând un comportament trofic specific ecologiei speciei;
- Din punct de vedere etologic, exemplarul manifestă un profil comportamental excepțional, dificil de încadrat în tiparul clasic descris pentru populațiile naturale ale speciei, existând studii de specialitate vizând acest tipic comportamental;
- Particularitatea majoră a individului constă în asocierea rară dintre conservarea comportamentului sălbatic primar și acceptarea proximității umane în limite neobișnuit de reduse;
Din perspectivă cinegetică și conservativă, interacțiunea cu astfel de indivizi trebuie realizată strict pasiv și responsabil, evitând orice proces repetitiv de antropizare sau modificare involuntară a comportamentului natural.
Pentru protejarea integrității biologice și comportamentale a exemplarului, consider oportună limitarea expunerii publice și reducerea intervenției umane directe asupra habitatului frecventat de acesta.
Consider că am răspuns petent unor întrebări majore și că ați înțeles tipologia acestui exemplar și unicitatea lui rară în ecosistemele forestiere montane din țara noastră”.
