Celebrul liceu silvic din Brănești, instituție-simbol a silviculturii din România, riscă să fie comasat cu un liceu agricol din Ilfov. Măsura, aflată acum în analiza Inspectoratului Școlar și a Primăriei Brănești, este prevăzută în pachetul fiscal-bugetar al Guvernului Bolojan, care instituie comasarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi.
Personalul Colegiului a făcut în aceste zile demersuri la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, la Romsilva, la Ministerul Educației și a lansat chiar și o petiție online pentru a împiedica această comasare.
„Prima școală silvică din România (fondată în 1893), cu 130 de ani de tradiție, riscă să fie înghițită birocratic de o reglementare care obligă școlile să aibă minim 500 de elevi!
Este singura școală din sudul țării care formează specialiști pentru păduri, mediu și combaterea tăierilor ilegale. Aici se pregătesc tehnicieni silvici, pădurari, viitori protectori ai mediului – oameni care aleg pădurea, nu biroul. Cu parteneriate solide, cu finanțări europene în derulare și cu elevi din 15 județe, acest colegiu nu poate fi redus la o cifră!
Dacă îl desființăm:
- Pierdem o instituție unică în Muntenia.
- Distrugem un centru de excelență educațională cu parc dendrologic, pepinieră și atelier silvic.
- Închidem drumul tinerilor către o meserie în slujba pădurii românești.
- Cerem public: EXCEPTAREA acestui colegiu de la comasare!”, se arată în petiție.
După cum a precizat pentru dinpădure.ro inginerul silvic Mihail Cristescu, director al Colegiului, prin comasare nu s-ar realiza o mare economie, ci s-ar reduce în jur de 8 posturi, toți angajații de la colegiu fiind 17.
În acest moment, Colegiul are 4 clase de silvicultură zi și 3 la seral, cu elevi din toată țara. Și alte 11 clase cu profil teoretic. În total, 470 de elevi. Are internat, bucătărie, parc dendrologic și nenumărate dotări specifice.
Şcoala de silvicultură de la Brănesti a fost înfiinţată în anul 1893 printr-un „Înalt Decret Regal”, fiind prima şcoală de silvicultură din Regatul României.
Terenul pentru construirea şcolii si anexelor a fost donat de Regionala a-XII-a Silvică București, al cărei director era Theodor Pietraru, de unde și numele actual al colegiului. În acelaşi an, este înfiinţat parcul dendrologic cu o suprafaţă de 2,6 hectare. Amplasarea acestuia s-a făcut la marginea comunei, lângă pârâul Pasărea, pe un teren cunoscut sub numele de „branişte”. Un loc cu pădure şi apă, loc de vânătoare, cu o vegetaţie bogată, unde opreau carele ce mergeau spre şi de la Bucureşti. Cel care a făcut demersuri pentru înființarea școlii și a obținut pădurea pentru practica elevilor a fost Paul Grunau, absolvent al Academiei Silvice din Tharandt. Acesta venea dintr-o familie germană, iar tătăl său, Adolf Georg Grunau, era medicul lui Ion C. Brătianu și al altor familii din elita bucureșteană. Paul Grunau a fost atât profesor, cât și director la Brănești.
