După dezastrul de la Praid, după eșecul PNRR la Ministerul Mediului, după ce că poluarea din București și Ilfov e reclamată zilnic de cetățeni, după catastrofa marca AFM de la „Rabla pentru tractoare” și „ceața” din jurul programului „Rabla pentru sobe”, ministrul Mircea Fechet mai bifează o „reușită”: consiliile de administrație pe care le-a numit la Romsilva cu mâna lui și directorii puși de partidul său, PNL, în funcții au rezultate cam slabe în managementul regiei. Cel puțin așa arată un Raport al Curții de Conturi din care citează cu o satisfacție demnă de o cauză mai bună ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor. Lăsând la o parte faptul că aceeași Curte de Conturi a descoperit situații mult mai grave la alte instituții – vezi Transelectrica – Mircea Fechet vine acum și spune că „Romsilva de azi reprezintă o piatră de moară pentru România”, ca și cum nu e ministru de atâția ani și nu el a semnat toate documentele!
Această politică a spălării pe mâini și a mâniei proletare au devenit marcă înregistrată Mircea Fechet. Un specialist în brutărie determinat să distrugă reputația Romsilva și a celor ce au grijă de pădurile României. Păduri lăudate în toată Europa. Probabil că și acest tip de atitudine a fost motivul pentru care PNL abia a luat 14% din voturi la alegerile parlamentare. De altfel, inutil de spus că Mircea Fechet nu a reușit să convingă nici electoratul din Bacău, unde a candidat la Consiliul Județean și nu a fost votat… A intrat în Parlament doar pentru că a fost pe lista partidului, pentru că, dacă ar fi candidat uninominal, făcea pâine și azi.
Firme de exploatare în neregulă
Revenind la Romsilva. Cu ocazia raportului Curții de Conturi aflăm că la licitațiile de masă lemnoasă vin firme de exploatare care nu îndeplinesc criteriile legale. O spune chiar ministrul:
„Regia are întârzieri în respectarea termenelor de exploatare a lemnului, nu a calculat penalități de întârziere pentru contractele încheiate și a acceptat participarea la licitațiile de masă lemnoasă a unor operatori economici care nu îndeplineau criteriile legale”.
Ce înseamnă acest lucru?
În momentul în care o direcție silvică organizează licitație de vânzare a masei lemnoase, se întrunește așa-numita Comisie de preselecție. Aceasta analizează firmele care se înscriu la licitație, ținând cont de câteva criterii: datorii, puncte de penalizare (de exemplu pentru lucrări greșite în parchete) sau contracte reziliate. Se consideră „datorie” suma neachitată în momentul expirării scadenței. Membrii comisiei interoghează baza de date națională când fac aceste verificări, introducând codul unic de înregistrare al firmei respective. Apar acolo toate datele. La final, se întocmește un proces verbal cu „admiși”, „respinși” și motivele. Procesul verbal e semnat de membrii comisiei. „Este foarte greu de crezut că cineva își asumă să semneze că o firmă nu are puncte de penalizare sau nu are datorii dacă le are și ele apar în sistem și se pot verifica”, ne explică un expert în achziții din RNP.
Bani care nu „lipsesc”
„Curtea de Conturi a semnalat că lipsesc aproape 2,5 milioane lei din fondul de accesibilizare al Regiei, destinat întreținerii și construirii de noi drumuri forestiere”, mai arată ministrul. Specialiștii consultați de dinpădure.ro spun că acești bani nu lipsesc, așa cum spune Fechet, ci nu s-au încasat. Sunt bani care vin din vânzarea lemnului. Numai că Romsilva are stocuri de peste 1 milion de metri cubi. „Lemnul stă și putrezește, fagul se sufocă, pentru că legea ne obligă să tăiem, să vindem fasonat, în loc să vindem pe picior. Ceea ce spune ministrul e o aberație. Acei bani vor intra în fond în momentul în care se va vinde lemnul, nu i-a luat nimeni. Dar așa se întâmplă când deciziile în domeniul silvic le iau politicieni sau oameni care nu au nicio legătură cu pădurea”.
Diferențe între sporuri
Continuând să „otrăvească” sectorul silvic, Mircea Fechet vorbește și de sporuri diferențiate în cadrul regiei. De altfel, de la începutul anului el nu face decât să strecoare „fitile” de acest gen, sperând să dezbine cât de mult angajații Romsilva. Și-ar putea da doctoratul în tehnici de manipulare.
Sporurile sunt într-un anumit cuantum maxim. Ele se acordă prin Hotărâre de Comitet Director, care nu acordă la toți plafonul maxim: la unii 5%, la alții 10%, sau 15%. Pentru fiecare se face o analiză la nivelul fiecărei direcții. Niciun spor nu se acordă fără justificări solide.
În imagine: Mircea Fechet și Costel Alexe. Primul expert în pâine, al doilea în tablă.
