Conferința ONU privind schimbările climatice ce va fi organizată în Brazilia, la Belém, între 10 și 21 noiembrie 2025, se dorește a fi un summit climatic de referință. Are loc la 10 ani de la adoptarea Acordului de la Paris, astfel încât evenimentul va fi o oportunitate de a reflecta asupra progresului global, de a evalua angajamentele naționale actualizate și de a examina ceea ce s-a realizat de fapt.
Sunt 10 teme cheie pe care președinția braziliană COP30 le plasează în centrul agendei conferinței de la Belém:
1. Un apel la unitate
Brazilia își imaginează COP30 ca pe o platformă prin care se pot depăși disensiunile politice și prin care se poate promova cooperarea globală. În centrul acestei viziuni se află conceptul de „Mutirão Global” – o mobilizare colectivă înrădăcinată în valorile indigene – care reunește guverne, societatea civilă și sectorul privat pentru a crea împreună soluții climatice. Brazilia integrează această abordare în procesul de negociere, urmărind să aducă inițiative locale, autonome și colaborative într-o mișcare globală capabilă să ofere rezultate concrete în ritmul impus de criza climatică.
2. O Contribuție Determinată la Nivel Global (CGD)
Extinzând rezultatele Bilanțului Global, Brazilia promovează conceptul unei Contribuții Determinate la Nivel Global – un cadru mai amplu și mai incluziv, care implică orașele, popoarele indigene, tinerii și întreprinderile, alături de guvernele naționale.
„Scopul nostru este de a aduce o nouă energie acțiunii climatice globale prin alinierea eforturilor întreprinderilor, societății civile și tuturor nivelurilor de guvernare într-o acțiune coordonată”, a scris președintele COP30, André Corrêa do Lago.
3. Accelerare și repere clare
Doar aproximativ zece procente din cele 196 de semnatare ale Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice (CCONUSC) au prezentat Contribuții Determinate la Nivel Național (CND) actualizate, în ciuda unui termen limită inițial de februarie – acum prelungit până în septembrie. Brazilia îndeamnă țările să prezinte CND-uri revizuite și îmbunătățite, aliniate cu obiectivul de 1,5°C, promovând în același timp acțiuni pentru stoparea defrișărilor până în 2030, triplarea capacității de energie regenerabilă și dublarea eficienței energetice.
4. Pădurile în centrul acțiunilor climatice
În calitate de națiune lider în domeniul pădurilor tropicale, Brazilia plasează pădurile în centrul COP30. Supranumit „COP Amazon”, acest summit va evidenția pădurile nu doar ca absorbante de carbon, ci și ca active esențiale de dezvoltare care contribuie atât la atenuare, cât și la reziliență. Președinția solicită investiții și inovare la scară largă pentru a opri defrișările și a poziționa pădurile ca aliați critici în lupta împotriva schimbărilor climatice.
5. Finanțare pentru „Păduri tropicale pentru totdeauna” (TFFF)
Esențială agendei de finanțare climatică a Braziliei este TFFF, un fond bazat pe performanță care vizează mobilizarea a 4 miliarde de dolari anual pentru a recompensa țările pentru conservarea pădurilor tropicale. Susținut de națiunile BRICS – Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud – împreună cu Regatul Unit și Norvegia, fondul propune plăți directe de 4 dolari pe hectar pe an, cu cel puțin 20% alocate popoarelor indigene și comunităților locale.
„Acest nivel de finanțare este de trei până la patru ori mai mare decât bugetele discreționare ale ministerelor de mediu din țările forestiere cheie și de zeci sau chiar sute de ori mai mare decât ceea ce plătește în prezent piața voluntară a carbonului. TFFF are potențialul de a transforma politicile naționale de conservare a pădurilor”, se arată într-un comunicat oficial.
6. Justiție și incluziune ca piloni de guvernanță
Brazilia propune un Bilanț Etic Global pentru a asigura că justiția este integrată în acțiunile climatice. Condusă de președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, și de secretarul general al ONU, António Guterres, inițiativa se va baza pe șase dialoguri regionale cu societatea civilă de pe toate continentele. Scopul său: de a reflecta asupra valorilor, comportamentelor și responsabilităților care trebuie să se schimbe pentru ca angajamentele ONU privind clima să devină realitate. Mecanisme de guvernanță precum Cercul Poporului și comisiile indigene la nivel înalt sunt, de asemenea, concepute pentru a pune în centrul negocierilor vocile excluse din punct de vedere istoric.
7. Mai multă putere la nivel local
Prin intermediul Coaliției pentru Parteneriate Multinivel cu Ambiție Înaltă (CHAMP), Brazilia pledează pentru ca guvernele locale și regionale să obțină acces la finanțare și asistență tehnică pentru climă. Forumul liderilor locali, recent anunțat, va reuni sute de primari, guvernatori și alți lideri subnaționali pentru a face schimb de soluții climatice locale și pentru a prezenta modul în care orașele, statele și regiunile impulsionează progresul global prin acțiuni climatice pe mai multe niveluri.
8. Integrarea diplomației climatice
Brazilia solicită ca problema climatică să rămână în fruntea agendei globale dincolo de calendarul COP. Prin angajamentele din cadrul Organismului Subsidiar pentru Consultanță Științifică și Tehnologică (SBSTA) și al Săptămânii Climei de la Londra, Președinția a subliniat importanța coordonării acțiunilor climatice în forumuri mai ample, cum ar fi G20, Fondul Monetar Internațional (FMI), BRICS, reuniunile Băncii Mondiale și Adunarea Generală a ONU, pentru a asigura consecvența și impulsul pe tot parcursul anului.
9. O agendă strategică cu „Șase piloni”
Cadrul de negociere COP30 propus de Brazilia este construit în jurul a șase axe tematice care acoperă atenuarea, adaptarea și mijloacele de implementare:
- Tranziția energiei, industriei și transporturilor;
- Protejarea pădurilor, oceanelor și biodiversității;
- Transformarea agriculturii și sistemelor alimentare;
- Consolidarea rezilienței orașelor, infrastructurii și apei;
- Promovarea dezvoltării umane și sociale; și axa transversală finală de
- Deblocarea factorilor de facilitare și accelerare, inclusiv finanțele, tehnologia și consolidarea capacităților.
10. De la angajamente la practică: COP30 ca punct de cotitură
Ambiția generală a Braziliei este ca summit-ul COP30 să marcheze o schimbare decisivă în procesul climatic global, unde mobilizarea la nivel local, reforma guvernării și acțiunile concrete converg. Cu propuneri precum eliminarea treptată a defrișărilor, obiective ambițioase privind energia regenerabilă și lansarea TFFF, COP30 este prezentată ca un moment crucial al schimbării structurale.
Deși unii participanți și-au exprimat îngrijorarea cu privire la provocările logistice și de accesibilitate de la Belém, miza rămâne mare. Moștenirea Braziliei la COP30 ar putea contribui la conturarea uneia dintre cele mai importante negocieri climatice ale deceniului, transformând potențial angajamentele în acțiuni îndrăznețe, concrete și juste pentru un viitor rezistent pentru oameni, biodiversitate și planetă.
Sursa: Forest News
Detalii despre summit găsiți și pe pagina dedicată, AICI.
