Dezastru PNRR la Ministerul Mediului, execuție 7%: nu se fac plăți, nu au personal

Un document confidențial al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, ajuns și pe masa premierului Marcel Ciolacu, scoate la iveală întârzieri grave în derularea proiectelor prin PNRR. Sunt blocaje administrative și dificultăți financiare, toate acestea având potențialul de a afecta semnificativ modernizarea infrastructurii, educației, sănătății și digitalizării în România. La Ministerul Mediului, situația e „albastră”, execuția fiind de doar 6,99%. Cei care au depus cereri de finanțare sunt plimbați de la o lună la alta și li se spune că nu sunt destui oameni la minister care să proceseze dosarele.

În document, Ministerul Mediului apare menționat de mai multe ori. Astfel, „proceduri birocratice coroborate cu personal insuficient sau cu experiență redusă în implementare conduc la o serie de dificultăți semnalate de beneficiari, cărora le sunt solicitate justificări de sute de pagini”. Sau: „întârzieri semnificative în obținerea de avize / acorduri, mai ales de la autoritățle de mediu, cu toate că legislația prevede termene reduse”. Sau „lipsa de interes a potențialilor ofertanți”. Și lista poate continua.

Credite care trebuie plătite

Sunt mulți cei care au făcut credit la bancă după ce au depus cererile de finanțare prin PNRR și li s-au aprobat. Pentru extinderea de pepiniere, de exemplu. Numai că o cerere de decontare depusă în luna noiembrie nu a fost plătită nici azi, la finele lunii februarie, deși contractul prevede că plata se face în 10 zile. Sunt mulți care au făcut credite pentru a plăti furnizorii, care nu așteaptă după stat. Ratele și dobânzile către bancă, în aceste condiții, îi duc spre faliment.

Discuții la limita absurdului

Cei care sună la Ministerul Mediului să discute despre plăți și contract află că „nu sunt singurii” care au probleme… Mai află că nu sunt bani – creditele bugetare disponibile au fost epuizate – și că ministerul nu are destui oameni care să proceseze dosarele. Informații care pe un administrator de firmă care a aplicat cu bună credință la finanțare nu îl interesează. Când îi spune angajatului din minister toate problemele pe care le are, administratorul de firmă primește un răspuns umil, definit prin neputință: „Aveți dreptate, vă înțeleg. Trebuie însă să mai așteptați”.

Pentru că nu au destui oameni, cei din minister de la direcția PNRR vor primi „forțe proaspete”, adică trei angajați detașați să prelucreze dosarele și aduși „cu arcanul” de pe la alte instituții. Au mai fost detașați și alții, nu sunt primii. Dar nu va fi suficient.

Probleme și la reîmpăduriri și împăduriri

Cei care au contracte pentru reîmpăduriri spun că și aici e „haos”. Sunt foarte multe lucrări care se fac în al doilea an – puieți pentru completare, descopleșiri, tratamente. Toate costă. Iar banii nu vin. La împăduriri mai nou se lucrează cu mână de lucru foarte ieftină, iar firmele sunt scoase din joc, pentru că nu pot concura cu prețurile zilierilor. Birocrația a „scos” facturile din schemă, prin urmare poți face lucrări cu cine vrei, se verifică doar rezultatele. S-a creat astfel o mică „gașcă” ce oferă mână de lucru – rromi – în toată țara.

Audit în fiecare minister

În perioada următoare, ministerele trebuie să furnizeze date actualizate și detaliate despre progresul reformelor și investițiilor. În plus, se analizează posibilitatea eliminării proiectelor care întâmpină dificultăți majore și realocarea fondurilor către investiții mai avansate. România trebuie să depună încă trei cereri de plată, dar pentru aceasta este necesară o accelerare semnificativă a implementării reformelor și proiectelor asumate.

Sunt programate întâlniri cu fiecare minister și cu reprezentanții Băncii Mondiale pentru a evalua proiectele în funcție de gradul de maturitate. Vor fi luate în considerare existența contractelor de achiziție semnate, obținerea avizelor necesare și fezabilitatea implementării proiectului în termenul rămas. În funcție de concluziile acestor evaluări, se va decide eliminarea unor investiții sau ajustarea obiectivelor, pentru a evita depășirea termenelor asumate.

Dacă problemele actuale nu vor fi rezolvate rapid, România riscă să nu finalizeze la timp proiectele din PNRR, ceea ce ar însemna pierderea unei părți importante din fondurile europene disponibile. În lipsa unor soluții eficiente, investițiile rămase neterminate ar trebui finanțate din bugetul de stat, punând o presiune suplimentară asupra economiei. În acest context, Guvernul trebuie să adopte urgent măsuri de simplificare administrativă, de creștere a transparenței și de alocare eficientă a resurselor pentru a evita un eșec de proporții în gestionarea celui mai important program de finanțare externă al României.

Un ministru încolțit

Tabloul general al Ministerului Mediului nu arată prea grozav în acest moment. În timp ce ministrul face aproape zilnic transmisii LIVE pe Facebook, părând preocupat până seara târziu de activități diverse, în jurul lui domnește haosul. Gestionarea PNRR este doar o parte a problemelor, din care nu se știe cum va ieși. 7% execuție este o cifră infimă, iar beneficiarii sunt cu nervii la limită.

Poate nu strică să menționăm că secretarul de stat din minister care răspunde de PNRR este Valer Beșeni. A lucrat ca administrator al Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Satu Mare. Dar ce mai contează CV-ul, când el e membru al PNL?

Pe lângă situația din PNRR, Mircea Fechet are parte de proteste și din partea silvicultorilor, Federația Sindicatelor din Silvicultură „Silva” având o listă lungă de revendicări. Sute de oameni își strigă of-urile de ceva timp chiar sub geamul ministrului. Demnitarul liberal a creat o imagine negativă întregului sector silvic, ceea ce înseamnă zeci de mii de oameni. „Ori eu, ori ei”, a spus el într-o emisiune, referindu-se la angajații Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, cea mai mare instituție din subordinea ministerului.

Pe de altă parte, poluarea este un alt capitol care i se reproșează lui Mircea Fechet, apărând tot mai insistent acuzații. Atât asociații civice, cât și fostul șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, un specialist respectat, arată că „mafia deșeurilor” face legea în jurul Capitalei. „Practic murim cu zile în timp ce Guvernul spune ca totul e sub control”, spune Berceanu, acuzând direct: „Putem avea un aer mai curat în 10 zile dacă autoritățile ar opri sursa de bani negri și otrava din aer provenită din arderile ilegale de deșeuri”.

Nu în ultimul rând, noul Cod Silvic, pe care Mircea Fechet l-a vrut adoptat „pe repede înainte” are tot mai mulți contestatari. De la administratorii de păduri, la industria de exploatare și prelucrare a lemnului, se înmulțesc vocile care spun că o mulțime de articole riscă să blocheze sectorul silvic.

„Adoptarea Codului Silvic este unul dintre angajamentele pe care PNL și le-a luat prin programul de guvernare și astăzi iată că am făcut un pas decisiv”, anunța Mircea Fechet, la adoptarea legii. Dar, cel mai probabil, nenumărate articole vor fi modificate unul câte unul, prin ordonanțe de urgență, întrucât sunt imposibil de aplicat. Un exemplu: amenajamentele silvice pe 20 de ani, care nu pot reflecta schimbările structurale din arborete și duc, implicit, la statistici imprecise și deci la erori. Și, oricum, nu avem norme și nici softuri pentru amenajamente pe 20 de ani… Un alt exemplu – interdicția oricărui tip de exploatare în pădurile din județul Ilfov, ceea ce riscă să blocheze lucrările la Autostrada A zero. Lucruri pe care, însă, nu le vom mai vedea transmise live pe Facebook, că nu dau bine la electoratul din județul Bacău. Care oricum nu l-a votat pe Mircea Fechet la Consiliul Județean, ci doar când a figurat pe lista partidului.