Pe 18 februarie 2025 a avut loc la Rectoratul Universității „Transilvania” din Brașov o dezbatere destul de încinsă pe tema noului Cod Silvic. Pentru că acesta conține, din unele puncte de vedere, anumite articole care riscă să blocheze activitatea în sector și să creeze o mulțime de probleme.
Un scurt istoric
În ianuarie 2023, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor scotea la licitație „servicii de elaborare de studii pentru proiectul noului Cod silvic și al modelului de structurare a legislației subsecvente”. Proiectul, asumat prin PNRR și finanțat tot de acolo, a avut o valoare de 1.691.650 lei.
La 1 martie 2023, asocierea formată din Universitatea „Transilvania“ din Brașov, Universitatea „Ștefan cel Mare“ din Suceava și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“ a semnat contractul cu ministerul.
Creat cu zeci de experți și în urma consultărilor cu toți factorii interesați – de la ONG-uri, la asociații patronale, profesionale, de proprietari de păduri sau firme – proiectul a fost predat ministerului în iunie 2023.
168 de articole din care au rămas în aceeași formă doar 48.
După predare, proiectul a ajuns la beneficiar, adică la ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. A stat aici o vreme, timp în care a suferit modificări. Cine le-a făcut și de ce, greu de spus. Există o Direcție Păduri, există și consilieri de miniștri, există asociații de tot felul care au ușa deschisă la minister. În aprilie 2024, noul Cod Silvic a fost adoptat de Senat și, în 17 decembrie 2024, de Camera Depuraților, for decizional.
Ministrul Mediului. Mircea Fechet, a spus, după vot, că din grupul de lucru „care a scris acest proiect de lege” au făcut parte cadre universitare de la Universitatea Transilvania din Brașov, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și specialiști de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”. Doar că ce livrase grupul era altceva.
Câteva exemple care au fost discutate la dezbaterea de la Brașov.
Amenajamente silvice la 20 de ani
Elaborarea amenajamentelor silvice este obligatorie pentru terenurile din fondul forestier național cu suprafața mai mare de 10 hectare. Suprafața minimă pentru elaborarea unui amenajament silvic este de 100 hectare. Până acum, amenajamentele se făceau pentru o perioadă de 10 ani.
Articolul 63, alin. 5 din noul Cod Silvic: „Începând cu anul 2025, amenajamentele silvice se elaborează pentru o perioadă de 20 de ani, cu excepția celor întocmite pentru pădurile de plop, salcie și alte specii repede crescătoare, care se elaborează pentru o perioadă de 5 sau de 10 ani”.
În Raportul Comisiei de Mediu din Camera Deputaților – din data de 06.11.2024 – alin. 5 era : „Amenajamentele silvice se elaborează pentru o perioadă de 10 ani, cu excepția celor întocmite pentru pădurile de plop, salcie și alte specii repede crescătoare, care se elaborează pentru o perioadă de 5 sau de 10 ani”. Adică un alineat care a trecut de comisie „nemodificat”.
Normele tehnice pentru amenajamentele pe 20 de ani vor fi elaborate de minister, ceea ce încă nu s-a întâmplat. După cum spun specialiștii, la noi se definesc multe prin prisma planului decenal când vine vorba de amenajament, tot sistemul fiind gândit pentru 10 ani (prelucrarea datelor de teren cu programul AS). Totodată, există o dinamică a pădurii de care trebuie țint cont – perioada de regenerare, spun ei.
Totuși, sunt și argumente „pentru”. Vorbim despre un singur studiu de evaluare de mediu la 20 de ani. Apoi, pentru a obtine aprobarea unui amenajament durează în medie 1,5 – 2 ani , astfel că la cele de 10 ani numai 8 ani mai sunt de aplicat (blocaj pe 20% din perioada aprobată), în timp ce la cele de 20 ani ai numai 10 % perioada blocată. Avantajul apare și la costul amenajamentului. În prezent este circa 25 euro pe hectar cu valabilitate pe 10 ani, adică 2,5 euro/ha, iar în noul cod se reduce costul pe ha la 1,25 euro /ha.
În timpul dezbaterilor pe noul cod nu s-a pus această problemă a prelungirii cu 10 ani, nu a existat vreo propunere în acest sens care să fie discutată. A apărut „din neant”, pe traseul cvasi-politic de după predarea la minister.
Conflictul de interese
Noul Cod Silvic aduce clarificări cu privire la conflictul de interese. Adică „situația în care personalul silvic are un interes personal care influențează sau poate să influențeze îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu cu imparțialitate și obiectivitate. Interesele personale ale personalului silvic pot include un beneficiu material sau de altă natură pentru sine, soț/soție, rudele și afinii până la gradul II”.
„(2) Calitatea de personal silvic este incompatibilă cu orice calitate care presupune conducerea, controlarea, funcționarea sau administrarea, în fapt sau în drept, precum și aceea de salariat al unei persoane juridice care desfășoară orice activitate în domeniul silvicultură și exploatare forestieră.
Incompatibilitatea are loc și atunci când soțul/soția, rudele și afinii de până la gradul II ai personalului silvic de la alin. (2) se află în orice calitate care presupune conducerea, controlarea, funcționarea sau administrarea, în fapt sau în drept, precum și aceea de salariat al unei persoane juridice care desfășoară orice activitate în domeniul silvicultură și exploatare forestieră, dacă aceasta se află în relații comerciale cu persoana juridică în care este angajat personalul silvic, iar în cazul Romsilva, cu unitatea din subordinea acesteia în care personalul silvic își desfășoară activitatea”.
Pe scurt, sunt incluse și ocoalele private, dar și cei care lucrează în exploatarea forestieră. Acest amendament a fost promovat de grupul parlamentar al PSD. Același grup a adăugat în Cod și obligativitatea depunerii de declarații de avere și interese de către personalul silvic cu funcții de conducere și de execuție, cu excepția personalului silvic care are statut de funcționar public.
Conflictul de interese creează probleme în unele cazuri. De exemplu, dacă tatăl este inspector la Garda forestieră și fiul lucrează într-un ocol, unul dintre ei trebuie să plece. Dacă doi soți lucrează în aceeași direcție silvică, unul în poziție de conducere și celălalt angajat la servicul regenerare să spunem, unul trebuie să plece.
„Sunt zone din ţară care depind efectiv de activităţile din pădure sau apropiate de pădure și nu au alte resurse sau activităţi în alt domeniu. Va rezulta o mare problemă socială, care va costa statul român. Nu se înţelege cum pe o proprietate privată să existe conflict de interese într-o familie care deţine această proprietate și calitatea de personal silvic”, arată proprietarii de păduri.
Alte probleme
Angajarea șefului de ocol de regim. Noul Cod Silvic stabilește: „Conducerea şi reprezentarea legală a ocoalelor silvice de regim sunt asigurate de către şeful de ocol, angajat prin concurs organizat de către organul de conducere al proprietarului/asociaţiei de proprietari care a constituit ocolul silvic, după caz, cu contract de mandat pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii, condiţionat de promovarea concursului de angajare. Indicatorii contractului de mandat sunt stabiliţi de către angajator”.
Dar, spun cei de la ocoalele private, relațiile contractuale de muncă între proprietar (angajator) și șeful de ocol sunt evidențiate în Codul Muncii și alte reglementări ale legislației corespunzătoare și este dreptul proprietarului de a stabili natura relațiilor contractuale.
Accesul neîngrădit în păduri, pedestru sau cu bicicleta, este de asemenea privit cu nemulțumire. Deoarece proprietarul achită impozite și taxe pe acest teren și este normal ca accesul să se poată face doar în condiţiile proprietarului și ale administratorului. Cu atât mai mult cu cât sunt nenumărate cazuri în care sunt aruncate gunoaie, se produc distrugeri de drumuri, tăieri ilegale, etc.
Petiție cu nemulțumirile
Una peste alta, spun ei, suprareglementarea din zona silvică din ultimii 20 de ani a avut o serie de efecte negative. Două exemple: a dus la vânzarea de suprafeţe mari de păduri altor entităţi și a dus la scăderea interesului pe pieţele europene și mondiale a produselor din lemn românesc, cu implicaţii majore asupra PIB-ului.
În urma dezbaterii de la Brașov va fi întocmită o Petiție ce va fi înaintată ministerului și altor instituții și care va include toate articolele „cu probleme”.
