Comisia pentru Mediu din Camera Deputaților, condusă de Diana Buzoianu de la USR, a organizat ieri o dezbatere pe tema noului Cod Silvic, dar și o audiere a directorului general al Romsilva cu subiectul preferat al ministrului Mircea Fechet, bonusurile la pensionare.
Punctul 1, care ar fi trebuit să aibă ca subiect furtul de lemn și normele de aplicare pentru sancțiuni prevăzute în noul Cod Silvic, s-a transformat într-o listă de nemulțumiri la adresa legii intrate în vigoare la începutul acestui an. Fiecare participant a vorbit despre propriul punct de vedere, în funcție de specificul muncii sale și al organizației din care provine.
Două exemple: Adrian Crețu, Asociația Administratorilor de Păduri, a spus că forma actuală a Codului Silvic păstrează foarte puțin din propunerea susținută de consorțiul științific initial și a vorbit despre blocajele din sectorul silvic produse de noul cod. Din punctul său de vedere, ocoalele silvice private sunt la un pas de faliment, proprietarii de păduri nu primesc compensații și tot așa.
Silviu Geană, de la Federația Sindicatelor din Silvicultură „Silva” a vorbit despre zeci de neconcordanțe, necolerelări și articole inaplicabile identificate în noul Cod Silvic. „Este nevoie să se constituie un grup de lucru care să pornească o inițiativă legislativă de modificare a Codului Silvic”, a spus el. Șefa comisiei l-a întrerupt de mai multe ori, spunându-i că nu aceasta e tema dezbaterii.
„Regret că în accepțiunea parlamentarilor, cuvântul dezbatere înseamnă discuție despre „ce vrem noi și cum vrem noi!” Din păcate, vor mai trece multe anotimpuri peste pădurile României până când legiuitorii vor scrie un Cod Silvic care să poată fi implementat!”, a notat Silviu Geană pe pagina oficială de Facebook a Federației.
Invitații principali au ignorat comisia
După cum a declarat pentru dinpadure.ro deputatul USR Adrian Giurgiu, obiectul acestei dezbateri a fost furtul de lemn. „Am inițiat această dezbatere pornind de la cazuri concrete. Au fost transporturi de material lemnos supraîncărcate sau transporturi multiple, s-a sunat la 112 și cazurile nu sunt duse la capăt. Vrem să vedem cum stăm cu aplicarea noului Cod Silvic, vrem ca ministerul Mediului să explice cum stă cu normele de aplicare”, a spus Giurgiu, înainte de întrunirea Comisiei, la care au fost chemați să participe și reprezentanți ai Poliției și ai Parchetului. Numai că aceștia au ignorat solicitarea. În schimb, au fost reprezentate din plin organizațiile de protecție a mediului.
Câteva concluzii despre prima parte a discuției
Dacă pentru cei câțiva specialiști prezenți la Comisie întreaga dezbatere a fost „neinteresantă” și aproape inutilă, Adrian Giurgiu spune că e un punct de plecare spre mai multe discuții concrete despre noul Cod Silvic.
„Dezbaterea a alunecat spre alte teme. Practic, și-a zis fiecare of-ul și a prezentat zona lui de interes. O să preiau propunerile concrete și o să defalcăm discuțiile viitoare pe aceste teme. Despre ceea ce ne interesa pe noi, acele norme de aplicare, am primit asigurări de la minister că se lucrează. Au fost prezenți consilierul ministrului pe păduri, Gabriel Oltean, și directorul Direcției Păduri din minister, Dănuț Iacob. Normele din Noul Cod Silvic presupun termene ce pleacă de la 90 de zile până la doi ani pentru crearea și implementarea lor, și am primit asigurări că aceste termene vor fi respectate”, a declarat pentru dinpadure.ro Adrian Giurgiu.
Acuzații (politice) la adresa Romsilva
Chiar dacă USR nu a avut decât un procent de 12% din partea electoratului la alegerile parlamentare din 2024, reprezentanta acestui partid conduce totuși Comisia de Mediu… Postură din care face frecvent declarații politice extrem de agresive, mai ales în zona silvică, unde nu are competențe, ea fiind jurist și lucrând în trecut ca avocat specializat în protecţia datelor, drept comercial sau drept imobiliar. Dar, cum mediul e o bună tribună politică, oamenii fiind interesați de păduri și aer curat, atât Diana Buzoianu cât și alți politicieni se „agață” de subiect pentru a capta atenția publică și deci voturi. O astfel de declarație agresivă a făcut și ieri, când l-a chemat la o audiere pe directorul general al Romsilva. I-a spus, nici mai mult, nici mai puțin, că regia „taie păduri pentru bonusuri”.
Problema bonusurilor nu e una originală a USR, ci e preluată de la ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, liberalul Mircea Fechet, care de mai bine de 2 luni vorbește aproape zilnic despre acest subiect, cu aceeași agresivitate, ca și când rezolvase toate problemele de mediu ale României și mai avea doar acest capitol. Să nu uităm că ministerul pe care îl conduce are cifre dezastruoase la execuția din PNRR, cu nici 7 la sută. Sau că zilnic se vorbește despre poluare și deșeuri.
Revenind la Diana Buzoianu, aceasta i-a spus directorului Romsilva că pădurile țării dispar ca să aibă regia bani de prime…
„În 2023 au fost plătite 135 de milioane de lei numai pe bonusurile de pensionare. Dumneavoastră vă gestionați banii tăind practic păduri. Deci, asta este realitatea: au fost necesare foarte multe păduri, să dispară multe, multe hectare din România ca să fie plătite 135 de milioane bonus de pensionare pentru aceste sute de salariați’, a spus Buzoianu.
Directorul Romsilva a avut însă răbdare să îi răspundă și a susținut că „niciodată Romsilva nu și-a făcut un scop din a tăia pădurile pentru a acorda aceste bonusuri”.
„Reiterez: nu s-au tăiat pădurile și Romsilva nu are ca scop tăierea pădurilor pentru ca să acorde aceste bonusuri. În 2024, valoarea bonusurilor este mult mai mică decât în 2023, iar în 2025 până în acest moment și în bugetul pe care l-am înaintat Ministerului Mediului nu avem prevăzute sume în ceea ce privește bonusurile pentru pensionare”, a explicat Marius Dan Sîiulescu.
El a mai arătat că Romsilva nu face defrișări decât acolo unde se execută lucrări de utilitate publică, autostrăzi sau căi ferate și a făcut precizări și în privința tăierilor ilegale.
„Tăierile ilegale în ultima perioadă sunt în trend descendent. În 2024 au fost 24.000 de metri cubi care au fost tăiați ilegal și nejustificat. Trendul este descendent, metodele noi, avem instalate camere în pădure, iar modificările legislative au făcut în așa fel încât tăierile ilegale față de acum 10-20 de ani să fie mult diminuate”, a mai spus acesta.
Regia Națională a Pădurilor administrează un bun public – pădurea proprietate publică a statului, dar nu utilizează fonduri bugetare, a completat șeful RNP.
„Niciodată din existența ei, în decursul celor 34 de ani de funcționare a Romsilva, nu am înregistrat pierderi financiare. Din contră, pot să vă spun că în perioada 2019 – 2023, profitul realizat de Regia Națională a Pădurilor s-a ridicat undeva la aproximativ 800 de milioane lei, din care 90% au mers în bugetul statului. Mai mult decât atât, după cum știți, Agenția AMEPIP, care monitorizează și evaluează performanțele întreprinderilor de stat, a situat Romsilva în topul companiilor de stat performante atât în ceea ce privește profitul, cât și cifra de afaceri”, a adăugat Siiulescu.
Directorul Romsilva a precizat că niciunul dintre angajații Regiei nu beneficiază de 17 sporuri.
Separarea activităților
De la tema bonusurilor la idei privind managementul Regiei Naționale a Pădurilor nu e decât un pas, dacă o ascultăm pe Diana Buzoianu. Ea a repus ieri pe tapet tema separării activităților regiei. O temă avansată și de alți „iubitori” ai Romsilva și ai pădurilor statului.
„Dar, vă întreb, dacă Romsilva va mai avea de plătit zeci de milioane de lei pe bonusuri de pensionare, vor alege să susțină conservarea pădurii sau să fie tăiată oriunde se poate tăia legal? Răspunsul e evident. Tocmai de aceea am propus în ședința de audieri cu directorul Romsilva, ca Romsilva să aibă doar rol de administrare pe viitor al pădurii, nu și un rol comercial. Practic, să separăm veniturile Romsilva de tăierile de păduri ca să nu fie necesar să fie tăiate păduri pentru sporuri și bonusuri”. Chiar dacă știe, ca deputat, că bonusurile au fost eliminate, ea insistă pe această temă, exact cum face și Mircea Fechet, pentru că e un subiect care „prinde la public”. Un fel de subiect de tabloid.
Ce nu știe Diana Buzoianu e că pentru a spune ceva care să fie luat în seamă trebuie să contezi într-o societate. Ori USR, cu 12%, sau PLUS – unde a fost ea înainte de USR – nu contează atât de mult. Pe de altă parte, ca să creezi efecte, trebuie să fii un specialist respectat. Din păcate, au ajuns să se exprime despre sectorul silvic și ce ar trebui făcut niște politicieni care nu au nicio legătură cu asta și nici nu se înconjoară de specialiști respectați, ci de ONG-uri.
În loc de concluzie
Din păcate, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor a reușit să creeze o imagine distorsionată a Romsilva și oportuniștii politici au preluat imediat tema. Starea de spirit este în sector fie de dezamăgire, fie de revoltă, pentru că oamenii s-au săturat de atâta politică și de goana după audiență a politicienilor. Specialiștii stau deoparte și evită să se asocieze cu aceste teme. Cea mai bună dovadă e că nici măcar un polițist – din peste 100.000 câți are MAI – și nici măcar un procuror nu au dat curs invitației de ieri la Comisia condusă de Diana Buzoianu. Răspunsul vi-l dați singuri…
„Greşelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se împiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se împiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei.” – Mihai Eminescu.
Bravo, Gina!