Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a organizat astăzi o nouă dezbatere pe marginea proiectului de Hotărâre de Guvern privind reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.
Au participat sindicatele din silvicultură, asociațiile profesionale din industria lemnului, ONG-uri, reprezentanți ai Romsilva, ai societății „Progresul silvic”, proprietari de pădure, reprezentanți ai parcurilor naționale.
Ministrul Mediului a spus că se pleacă de la cel puțin două premise: reducerea numărului de direcții silvice și anularea oricărui spor și beneficiu. Proiectul de HG se apropie de varianta finală, iar ministrul a exclus crearea vreunui grup de lucru care să „lungească boala” pentru alte câteva luni. Cei prezenți au fost asigurați că toate observațiile justificate vor apărea în viitorul HG.
Deși tema a fost una clară, dezbaterea a presupus o serie de luări de cuvânt, inclusiv cu participare online, despre probleme referitoare la alte teme, cum ar fi: demiterea șefului Direcției Ilfov, hărțile digitale, problemele unui proprietar de pădure din Bacău, gândacii de scoarță, suprafețe de parcuri, prețul lemnului, exploatarea ilegală, APV-uri, licitațiile electronice, rangeri etc.
Președintele Asociației Industriei Lemnului Prolemn, Constantin Tobescu, a spus că se pornește cu stângul, în lipsa unui studiu măcar comparativ cu alte state. El a subliniat că deși se vorbește despre situația economică a regiei, ministerul Mediului este cel care aprobă an de an bugetele acesteia. În plus, el a făcut o legătură între funcționarea regiei și piața lemnului, precizând că avem un sistem complicat, în care măsurăm de 5 ori același buștean.
Dănuț Iacob: O mare problemă este plata compensațiilor
Directorul Direcției Păduri din minister, Dănuț Iacob, a vorbit despre o temă de interes în contextul discuției despre suprafețele protejate: compensațiile pentru proprietarii de păduri.
„Discutăm despre costul măsurilor de protecție a pădurilor în situația în care proprietarii nu recoltează masa lemnoasă. Sunt mii de hotărâri judecătorești prin care se obligă ministerul la plata compensațiilor pentru funcțiile de protecție. În momentul de față este aprobată o hotărâre de Guvern pentru perioada ianuarie – iunie 2017, o altă hotărâre pentru anul 2023 și o alta pentru intervalul 2010 – 2013. Costurile pentru plata acestor compensații în momentul de față sunt de 835 de milioane de lei. În condițiile în care alocările anuale sunt la 100 și ceva de milioane, total insuficiente. În contextul actual, cu lipsa finanțărilor, s-ar putea să fie o mare problemă, iar acțiunile în instanță curg cu miile. Vin cam 10 hotărâri judecătorești pe zi”.
Laura Bouriaud: Ne dorim de la Romsilva să facă de toate
Un punct de vedere a avut prof. univ. dr. Laura Bouriaud, de la Facultatea de Silvicultură Suceava, consilier al noului ministru al Mediului.
„Ne dorim de la Regia Națională a Pădurilor să facă de toate. Cel care are un minim de formare în business știe că nu poți excela în toate domeniile și că performanța în management atunci când o solicităm pe foarte multe linii nu merge. Piața a evoluat către specializare și valoare adăugată. (…) Recunosc că sunt foarte multe nemulțumiri în momentul de față, dar cum să nu fie nemulțumiri dacă dvs solicitați Romsilvei să fie foarte bun gestionar de pădure și un silvicultor să performeze în silvicultură, dar în același timp să facă și exploatare și în același timp să se priceapă și la funiculare și să depună și proiecte pentru a-și achiziționa TAF-uri noi. Deci solicitările sunt prea multe și în fața atâtor solicitări multiple și contradictorii în final bineînțeles că va exista o decizie politică asupra direcției în care vom merge. Nu putem onora toate aceste solicitări și așteptări, este absolut imposibil, deoarece prima noastră preocupare este gestionarea durabilă a pădurilor. Dacă acordul este să mergem spre profesionalizare, trebuie hotărât: În ce profesionalizare? Business, silvicultură, exploatare, investiții? Trebuie hotărâtă direcția. Și, dacă doriți depolitizare, admiteți contract pe mandat, indicatori de performanță”, a spus ea.
În aceeași linie a vorbit și președintele Asociației Forestierilor din România, care a militat pentru separarea activității de exploatare din Romsilva și trecerea ei la mediul privat. El a povestit chiar și o amintire din liceu, din 1997 – 1998, când făcea practică într-un ocol și angajații Romsilva de atunci opreau motoarele utilajelor la coborâre, ca să facă economie de combustibil, pentru că nu aveau suficienți bani… Pe scurt, din punctul său de vedere, Romsilva face față cu greu crizelor economice și ar trebui să lase crizele să fie absorbite de sectorul privat, care este mult mai maleabil. „Este greu să îi dai responsabilitate unui om și să îi ceri să fie corect… În momentul în care tu măsori, tu te verifici, tu vinzi, tu recepționezi o valoare atât de mare, de cele mai multe ori apar și incidente, apar și probleme”, a spus șeful ASFOR.
Silviu Geană: „Opriți denigrarea regiei!”
Liderul Federației Sindicatelor din Silvicultură „Silva”, inginerul silvic Silviu Geană, a cerut mai înainte de orice încetarea campaniei de denigrare a Regiei Naționale a Pădurilor și a amintit ministrului că a trimis deja o serie de propuneri de modificare a proiectului de HG.
Redăm câteva dintre observațiile Federației la proiectul de HG:
- Stoparea campaniei de denigrare a RNP – Romsilva. Istoricul recent ne arată că astfel de campanii, inițiate din zona politică, au dus inclusiv la violențe împotriva silvicultorilor. 6 pădurari au fost uciși și peste 750 de angajați agresați în timpul serviciului.
- Stabilitate în conducerea administrativă și executivă a Regiei. Romsilva nu are Consiliu de Administrație de 2 luni, iar conducerea executivă mai are mandat doar pentru încă 10 zile.
- Depolitizarea și profesionalizarea structurilor de administrare a pădurilor statului.
- Consultarea reală a sindicatelor, în calitate de parteneri sociali, la elaborarea politicilor publice legate de păduri și personalul silvic.
- Exceptarea administrării pădurilor statului de la aplicarea guvernanței corporative, orientată spre maximizarea profitului.
- Modificarea urgentă a Legii nr. 331/2024 – Codul Silvic. Actul normativ a introdus, fără fundamentare clară, obligativitatea unei valabilități de 20 de ani pentru amenajamentele silvice, blocând astfel aprobarea a peste 110 amenajamente.
- Eliminarea obligativității valorificării în procent de 50% a lemnului fasonat. Valorificarea lemnului să fie făcută pe baza principiilor de rentabilitate economică, în acord cu condițiile reale de piață.
- Simplificarea procedurilor de evaluare de mediu pentru amenajamente silvice.
- Menținerea structurilor județene actuale ale Romsilva. Sunt structuri funcționale și validate în timp. Să nu facem experimente cu pădurile statului.
- Rezolvarea problemei urșilor. Personalul silvic este constant expus riscurilor”.
Alexandra Popa, FSC România: Atenție la cele trei roluri ale pădurii!
Alexandra Popa, de la FSC România, a subliniat faptul că peste 80% din pădurile proprietate a statului sunt certificate FSC. De altfel, unul dintre indicatorii obligatorii ai reformei este chiar certificarea.
„Beneficiile aduse de acest proces început acum mai bine de 20 de ani sunt multiple: au fost identificate pădurile cu valoare ridicată de conservare, au fost îmbunătățite condițiile de muncă ale silvicultorilor, au fost puse în valoare atât de prețioasele servicii ecosistemice oferite de pădurile României. Avem o misiune comună: promovarea unui management forestier sustenabil. Acesta nu poate fi realizat, însă, fără luarea în considerare a celor trei funcții ale pădurii: de mediu, socială și economică”, a precizat ea.
În final, ing. Alina Curtu de la Direcția Silvică Brașov a vorbit despre desființarea direcțiilor silvice, precizând că o astfel de decizie nu este în beneficiul gospodăririi durabile a pădurilor.
