Recent, cercetătorii cehi Michal Synek, Emil Cienciala și Jaroslav Kubišta au publicat un articol interesant (Synek M., Cienciala E., Kubišta J. 2025. Stocarea carbonului și efectul de atenuare a schimbărilor climatice în silvicultura din Europa Centrală – De gestionat sau negestionat? Journal of Forest Science 71: 149–158) pe tema efectului intervenției vs. non-intervenției în păduri asupra sechestrării carbonului și efectului de atenuare a schimbărilor climatice pe care acestea îl oferă.
Iar cercetările lor, pentru arborete gospodărite (cu durata a două cicluri de producție) și negospodărite din formațiile forestiere ale molidișurilor, stejăretelor de stejar pedunculat și făgetelor, care au luat în considerare carbonul sechestrat în biomasă și lemn mort (ambele tipuri de păduri), la care s-a adăugat cel din produsele lemnoase recoltate și efectul lor de substituire (doar pentru pădurile gospodărite), au stabilit că:
- În cazul molidișurilor, efectul total de sechestrare a carbonului în pădurile gospodărite este de 224 t C/ha, cu 9 t C/ha mai mult decât în molidișurile negospodărite.
- În cazul stejăretelor de stejar pedunculat, același efect total este de 307 t C/ha, cu 19 t C/ha peste nivelul din stejăretele negospodărite.
- În făgetele gospodărite, efectul total de sechestrare a carbonului este de 252 t C/ha, nivel cu 11 t C/ha mai mic decât în cele negospodărite.
Pe baza acestor rezultate și a unei discuții ample care, între altele, menționează și faptul că „… obiectivele pe termen scurt de reducere a emisiilor stabilite de UE în cadrul său de politici Green Deal și în regulamentele aferente, cum ar fi Regulamentul UE 2018/841 și revizuirea sa, Regulamentul UE 2023/839, sunt în conflict aparent cu practica silvică, cel puțin în condițiile central-europene”, concluziile articolului sună foarte simplu:
„Rezultatele noastre indică faptul că, în condițiile specifice ale silviculturii din Europa Centrală, gestionarea activă a pădurilor are un efect cantitativ mai puternic asupra sechestrării și stocării carbonului, comparativ cu pădurile negestionate, în cazul molidului și stejarului pedunculat. Datele noastre nu au arătat acest lucru pentru gestionarea pădurilor de fag, ceea ce a dus la un efect ușor mai mic asupra stocării carbonului în comparație cu alternativa negestionată.
… Prin urmare, rezultatele noastre confirmă că, cel puțin în condițiile silviculturii din Europa Centrală, gestionarea activă a pădurilor, împreună cu utilizarea adecvată a produselor din lemn, poate servi ca un instrument important de atenuare a schimbărilor climatice, oferind în același timp beneficii de neînlocuit atât în ceea ce privește producția de lemn, cât și alte funcții ecosistemice.”
Explicație foto:
Un exemplu de gospodărire prea puțin activă a molidișurilor…
