Angajații din Direcția Silvică Neamț nu sunt de acord ca noua direcție regională „Moldova Centru” să aibă conducerea la Iași. Ei transmit, într-o Scrisoare deschisă adresată Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, argumentele pentru care DS Neamț merită să fie liderul regiunii nou create sau să rămână direcție silvică de sine stătătoare.
Redăm Scrisoarea semnată de angajații Direcției și ai celor 13 ocoale:
„Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor supune consultării publice pentru un termen de 10 zile proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Încă de la primele mesaje transmise în spațiul public privind reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva s-a pus accent pe criterii financiare, suprafața fondului forestier administrat, precum și depolitizarea structurii.
Direcția Silvică Neamț este o unitate a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, având ca atribut principal administrarea responsabilă bazată pe principii de rentabilitate economică a fondului forestier arondat, atât proprietate publică a statului, cât și a celui aparținând diferitelor categorii de proprietari pe bază de contracte de administrare sau de pază.
Teritoriul administrat de către Direcţia Silvică Neamţ prin cele treisprezece ocoale silvice se întinde din centrul Carpaţilor Orientali până în Podişul Moldovei, de la altitudinea de 1907 metri – vârful Ocolașul Mare din masivul Ceahlău, la 170 metri în lunca Siretului.
Direcţia Silvică Neamţ administrează în prezent o suprafaţă de fond forestier totală de 211.022 ha, din care 165.102 ha constituie proprietate publică a statului, iar 45.920 ha domeniul public şi privat al persoanelor fizice şi juridice administrat prin contracte de administrare și pază.
În raport cu suprafețele private administrate pe bază de contracte, facem mențiunea că fundamentarea costurilor acestor servicii s-a făcut la nivelul fiecărui an de activitate, pentru fiecare subunitate în parte ținându-se cont de indicatorii salariali și economici raportați, astfel încât această prestare de servicii să fie generatoare de profit .
Direcția Silvică Neamț deține certificare pentru managementul forestier din anul 2005, însă primele suprafețe certificate din Romania au fost cele ale Ocoalelor Silvice Văratec si Târgu Neamț în anul 2002. Din suprafața de fond forestier proprietate publică a statului de 165.102 ha, 55.300 ha sunt incluse în arii protejate, iar 557.33 ha se regăsesc în Catalogul pădurilor virgine și cvasivirgine din Romania.
Nu în ultimul rând, anual în fondul forestier proprietate publică a statului se regenerează peste 670 ha, din care 230 ha prin împăduriri propriu zise și 70 ha completări curente, folosindu-se în medie peste 1.200.000 puieți forestieri (din speciile: molid, brad, larice, gorun, stejar pedunculat, paltin de munte, frasin, salicie și plop), produși în proporție de 90 % în pepinierele silvice proprii.
Direcția Silvică Neamț, în toată perioada sa de funcționare, a manifestat un management activ și inovator în silvicultură, colegii de la alte direcții silvice din țară luând-ne drept exemplu pozitiv la elaborarea unui ghid de bune practici.
Direcția Silvică Neamț a fost permanent clasată pe locul II în țară, ca rezultate financiare și tehnice și pe locul I în grupul direcțiilor silvice mijlocii.
Prin cele prezentate mai sus, considerăm că Direcția Silvică Neamț, prin personalul calificat și managementul practicat, a rezultatelor financiare deosebite obținute până la această dată, constant, an de an, complexitatea lucrărilor tehnice silviculturale din județul Neamț, conduce nemijlocit în stabilirea sediului Direcției Silvice Moldova Centru, în Municipiul Piatra Neamț, județul Neamț sau păstrarea acesteia ca direcție de sine stătătoare.
Tot personalul Direcției Silvice Neamț și al celor 13 Ocoale Silvice de stat din județul Neamț”.
Sursa: ziarulatitudineadeneamt.ro
Către dinpadure.ro
Direcția Silvică Neamț cere să conducă Direcția regională Moldova centru
Propun orașul Iași, Sediul unității pentru Direcția regională Moldova centru, pentru că:
Iașul, capitalǎ culturală europeană, capitala Moldovei, capitală de război şi oraș reședință a regilor României, ȋn trecut. Este cel mai important oraș din Moldova. Este centrul care adăpostește mǎreața Catedrală Mitropolitană Sf. Paraschiva, biserică ortodoxă din sec. al XIX lea, învecinată cu Mănăstirea Trei Ierarhi, intrată în UNESCO, nu departe de Palatul Culturii, o mare clǎdire emblemă a Iașului, în stilul unui palat neo gotic, zona Palatului Culturii fiind pe timpuri Curtea Domnească a Iaşului.
La Iași, avem cea mai veche Universitate din România ce poarta numele domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi prima Universitate agronomică Ion Ionescu de la Brad. Iașul are, pe dealul Copoului, două Parcuri străvechi sau Gărdini publice celebre, parcul Copou înființat de domnitorul Mihail Sturdza și parcul Expoziţie, foste întinse păduri, cândva, întrucât zona Copou a fost o imensă pădure, începand din partea de Nord a Iașului, de la pădurea Breazu, ce există și astăzi.
Propun Iașul, pentru că:
Iașul, vechi oraș istoric și cultural, a fost dintotdeauna capitala Moldovei unde, ca peste tot în lume, își deschid sedii principale afaceri, branduri, firme, companii, în multe domenii economice, din țară și străinătate.
Numai numele de Iași, nume vechi, istoric, sonor, plin de rezonanță, te duce înapoi, cu sute de ani în urmă, la Ştefan cel Mare sau, când ȋn 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat la Iași capitala Moldovei, de la Suceava. Schimbarea statutului dintr-un simplu târg, în cel de Curte Domnească, în sec. al XVlea și apoi în capitală, în sec. al XVI lea, a dus la dezvoltarea accelerată a orașului. Mai tarziu și a păstrat titlul de Capitala.
La Iași, natura se îmbină armonios cu arhitectura, multe noi spații verzi apărute ȋn ultimii ani aduc un strop de bucurie și încantare în sufletul localnicilor.
Iaşul meritǎ sǎ conducǎ Direcţia regionalǎ Moldova centru, pentru că:
Direcția Silvică Iași, unitate a Regiei Nationale a Pădurilor, administrează o suprafaţǎ de fond forestier – domeniu public, de peste 66.078 ha. La sud de oraşul Iaşi, există una din cele mai întinse, vechi și diverse păduri extracarpatice din Romania, Codrii Iașilor. Pădurea Sorogari, Uricani, Cetățuia, Galata, Vișani Ciric, dintre care Cetățuia și Galata reprezintă două din cele sapte coline pe care e așezat orașul Iași, Orașul celor 7 coline, comparat cu Roma, la 1691.
Una din bogǎțiile de preţ ale Moldovei au fost Pădurile. Iată câteva exemple de păduri binecunoscute, care întăresc idea de Iași, orașul verde:
Pădurea Cătălina – Cotnari, cu specii de fag și gorun, Pădurea Dancu-Iași, cu specii arboricole, Pădurea Uricani cu cele mai abundente specii de arbori de aici sunt speciile de stejar, artar și tei. Pe lângă speciile ocrotite de lege, se întâlnesc aici și alte specii de arbori (cum ar fi carpen, jugastru și cireș), arbuști (corn, sânger, păducel, cătină albă). Pădurea Frumusica reprezintă o zonă deluroasă acoperită cu pădure seculară de stejar și gorun, în amestec cu specii arboricole de carpen, tei, frasin, salcie sau alun.
Vestita Pădure Bârnova – Repedea este un sit de importanță comunitară desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar, aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul Moldovei, pe teritoriul județului Iași.
Zona a fost declarată sit de importanță comunitară și se întinde pe o suprafață de 12.236,2 hectare.
Situl reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, pâraie tributare văii Bârladului) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Central Moldovenesc ce adăpostește și conservă o gamă diversă de floră spontană și faună sălbatică. Mai putem aminti Pǎdurea Strunga, Pǎdurea de la Mirceşti, Pǎdurea Miclǎuşeni.
Şi exemplele mai pot continua…
Prof. Ionica STAVARACHE
9 august 2025