Două exemplare de zimbru (Bison bonasus) se află, din octombrie, în zona unor gospodării din comuna Brăduleț din județul Argeș. Aceștia au distrus garduri și un grajd, în încercarea de a găsi hrana specifică erbivorilor – fân. Pe scurt, le e foame și caută mâncare, adică furaje ierboase. O comisie formată din autorități locale, cei de la Direcția Silvică Argeș și de la AJVPS a analizat situația, iar cei de la Fundația Conservation Carpathia, care au adus zimbri în zonă, au cerut relocarea lor. Mai întâi pentru unul dintre exemplare, apoi pentru al doilea. Un ordin de ministru a fost deja aprobat de Ministerul Mediului în acest sens, iar al doilea se află în consultare publică, la rubrica „Transparență” (poate fi consultat AICI).
Potrivit documentului, „se aprobă capturarea, transportul şi eliberarea ulterioară a două exemplare din specia zimbru (Bison bonasus) de pe raza fondului cinegetic nr. 9 Mușetești, comuna Brăduleț, sat Brădetu, judeţul Argeş, pe raza fondului cinegetic nr. 8 Jepi, comuna Nucșoara, judeţul Argeş, localizarea amenajistică UP I Dobroneagu, u.a. 125B, administrat de Asociația Ocolul Silvic Carpathia”.
Cei doi zimbri fac parte dintr-un „grup” de 81 de exemplare adus de Fundația „Conservation Carpathia” în Munții Făgăraș, în cadrul unui proiect european de reconstrucție ecologică.
Conform ministerului, cele două exemplare de zimbru au fost eliberate pe raza comunei Nucșoara, județul Argeș și s-au stabilit în apropierea localității Brădetu, comuna Brăduleț, pe raza fondului cinegetic nr. 9 Mușetești gestionat de AJPVS Argeș, unde produc pagube la culturile agricole și livezile de pomi fructiferi.
Fundația Conservation Carpathia a solicitat urgentarea procedurii pentru tranchilizarea și relocarea exemplarelor, deoarece acestea „au produs și continuă să producă pagube importante în zonă”. Au fost folosite până în prezent toate modalitățile legale de îndepărtare, dar aceste acțiuni nu au avut rezultate.
Pagubele produse de zimbri vor fi suportate de către cei de la fundația menționată, după relocarea zimbrilor.
„Ministerul ar trebui să oficializeze această realitate”
Administrația Parcului Vânători Neamț s-a confruntat cu o situație similară, cu mai mulți ani în urmă. În zonă au fost prevăzute puncte de hrănire complementară, cu precădere pentru perioadele defavorabile din sezonul rece, pentru a îndepărta zimbrii din proximitatea localităților. În felul acesta, marile erbivore nu mai sunt tentate să se aproprie de gospodării.
„E greu să ții un zimbru pe loc, pentru că ei umblă”, explică, pentru dinpădure.ro, fostul secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ionuț Sorin Banciu.
„E bine să reintroduci specii și erbivore mari, au un rol important în ecosistem. Dar nu îi poți ține într-un loc, pentru că circulă. Fiind specii protejate, nu sunt în gestionarea fondurilor cinegetice și e nevoie de un mecanism prin care îi compensezi pe oameni în caz de producere de pagube. Ministerul ar trebui să oficializeze această realitate, că avem zimbrii în păduri. Cât despre relocare… e ca la urși. Nu stau într-un loc, mai ales dacă nu au ce mânca”, precizează Banciu.
Fundația „Conservation Carpathia” a transmis un punct de vedere referitor la situația din Argeș în care afirmă că susțin protecția faunei sălbatice și reintroducerea speciilor dispărute, însă consideră că eforturile de conservare trebuie să meargă mână în mână cu respectarea nevoilor și siguranței comunităților locale.
Redăm comunicatul:
„În momentul în care am fost informați despre prezența unui zimbru în perimetrul comunei Brăduleț, care intră în livezi și gospodării, echipa noastră a reacționat imediat. Am intervenit prin măsuri de îndepărtare, în colaborare cu Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Argeș – AJVPS (gestionarul fondului cinegetic din aria acestei comunități), am instalat garduri electrice și am discutat atât cu autoritățile locale, cât și cu oamenii afectați, pentru a identifica soluții rapide și eficiente. În urma acestor demersuri și a pagubelor repetate, relocarea a fost considerată soluția cea mai potrivită. O astfel de intervenție poate fi realizată exclusiv în baza unei derogări emise de autoritățile competente.
Prima solicitare de derogare a fost depusă în data de 24 octombrie 2025, pentru relocarea unui exemplar de zimbru care intra în livezi și gospodării. Ordinul de derogare aferent acestei solicitări a fost publicat pe 19 ianuarie 2026 în Monitorul Oficial. Următorul pas procedural este obținerea autorizației de mediu de la Agenția pentru Protecția Mediului Argeș, după care intervenția poate fi pusă în aplicare efectiv în teren.
Ulterior, în data de 19 decembrie 2025, a fost depusă o a doua solicitare de derogare, de această dată pentru două exemplare de zimbru. Această derogare a fost publicată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în data de 15 ianuarie 2026 și este în etapa de consultare publică, urmând ca, după încheierea termenului legal, să fie publicată în Monitorul Oficial, iar ultimul pas legal este depunerea dosarului pentru obținerea autorizației de mediu de la Agenția pentru Protecția Mediului Argeș.
Oamenii vor fi despăgubiți
După relocarea zimbrilor, pagubele produse vor fi evaluate, iar proprietarii afectați vor fi despăgubiți în cel mai scurt timp posibil.
Este aceasta prima relocare de zimbri ca urmare a pagubelor produse în gospodării? În cazul proiectului derulat de Fundația Conservation Carpathia am mai avut o situație similară, în august 2024, când un exemplar de zimbru a fost relocat prin aceeași procedură.
În astfel de situații punctuale, relocarea reprezintă o măsură de ultimă instanță, aplicată strict în cadrul legal, cu obiectivul de a proteja atât comunitățile locale, cât și bunăstarea animalelor”, se arată în comunicatul fundației.
Preferințe în ce privește dieta
Datorită faptului că a fost reintrodus în libertate de câteva decenii și doar în câteva locații din Europa, zimbrul rămâne o specie al cărei comportament în libertate „nu este pe deplin elucidat”, se arată într-un studiu științific publicat de revista „Forests” și semnat de Sebastian Cătănoiu, Gabriel Dănilă,, Sanda Roșca și Cosmin Coșofreț. (Studiul poate fi consultat AICI).
„Spre exemplu, preferințele zimbrului, din punct de vedere al dietei, sunt controversate. Unele studii au arătat că zimbrii preferă, în special, plantele ierboase, însă capacitatea de a digera lignina, mai dezvoltată decât la alte ungulate, reprezintă o adaptare la viaţa în mediul forestier. Utilizarea speciilor forestiere în stadiile de tinerețe (semințiș-desiș, chiar nuieliș-prăjiniș) este amintită în unele lucrări de specialitate, din punct de vedere al consumului de coajă, lujeri, frunze, muguri etc. În general, lucrările mai vechi, sub influența teoriei că zimbrul este în principal dependent de consumul păturii erbacee, tind să subestimeze importanța speciilor forestiere, în vreme ce lucrările științifice recente, evidențiază în dieta zimbrilor un procent însemnat privitor la acestea. Modelele realizate prin simulări GIS au arătat că, din punct de vedere istoric, zimbrii au fost răspândiți în zone acoperite de masive forestiere, aceasta sugerând că utilizarea lăstarilor, mugurilor reprezintă o parte importantă a dietei acestora”, notează autorii.
Pagube în Neamț
Până să instituie puncte fixe cu hrană pentru zimbri, cei de la Parcul Vânători-Neamț au avut câteva probleme.
De la începerea punerii în libertate în 2012, primele incidente legate de consumul unor clăi de fân depozitate pe teren sau de pătrundere în dependințele unor gospodării izolate au avut loc începând cu iarna 2014-2015, când zimbrii (o turmă de 6 exemplare) au consumat aproximativ cinci tone de fân, depozitat în căpițe în apropierea pădurii, la distanță de așezările umane. În iarna 2017-2018, s-au înregistrat incidente în raza Fondul Cinegetic 29 Magazia, gestionat de O.S. Văratec, Direcția Silvică Neamț. Pagubele au fost produse de o turmă de aproximativ 15 exemplare și au însemnat aprox. patru tone de fân. În aceeași perioadă, o altă turmă a produs pagube în raza FC30 Agapia, gestionat de O.S. Târgu Neamț, Direcția Silvică Neamț. Pagubele au constat în distrugerea a 50 pomi fructiferi aflați în imediata apropiere a pădurii, nedeclarați în registrul agricol, pentru care nu s-au obținut despăgubiri, 48 arbuști aronia și 3 tone de fân. Majoritatea pagubelor au fost produse de masculi adulți. Staționarea unui mascul în preajma satului Văratec și pătrunderea repetată a acestuia pe ulițele satului, fără a produce alte incidente, a fost intens mediatizată (80 de apariții în mass media în decurs de o lună și jumătate), pe fondul apelurilor repetate la Serviciul de Urgență 112.
Pe fondul distribuirii ritmice de hrană complementară (în special fân, dar și concentrate) în puncte bine stabilite, s-a redus impactul negativ al prezenței zimbrilor, astfel că, începând cu 2019, nu au mai fost solicitări de despăgubire sau apeluri la Serviciul de Urgență.
Zimbri în libertate
La finele anului 2022, existau la nivel mondial 10.536 exemplare de zimbri, din care 1.727 în captivitate, 584 în semi-libertate și 8.225 exemplare aflate în libertate – după cum se arată în studiul din revista „Forests”.
În România există trei populaţii de zimbri în libertate, una pe raza Parcului Natural Vânători Neamţ cu peste 80 de exemplare, una în zona Armeniș, Munții Țarcu (jud. Caraș-Severin) cu circa 145 exemplare și una în Munții Făgăraș, cu 81 de exemplare.
