Pădurile din Marea Britanie sunt și ele afectate de gândacul de scoarță, motiv pentru care Guvernul și comunitatea științifică, alături de proprietarii și administratorii de păduri, au luat măsuri. Una dintre acestea este o aplicație de tip „citizen science”, un fel de „Inspectorul gândacilor” numit Tree Alert, prin care cetățenii aflați în drumeții fotografiază arborii care li se par bolnavi și încarcă imaginile în aplicație. Cei de la Forest Research, institutul de cercetări în silvicutură al Marii Britanii, văd despre ce este vorba în aceste fotografii și merg pe teren pentru a verifica și eventual găsi soluții. Astfel, proprietarii de păduri au fost dotați cu capcane feromonale și, acolo unde a fost cazul, anumiți arbori au fost extrași, pentru a împiedica îmbolnăvirea celorlalți.
Lupta englezilor cu Ips typographus durează deja de ceva ani și nu se oprește, fiind un proces continuu. Este și motivul pentru care Guvernul britanic alocă fonduri pentru monitorizare, în condițiile în care vorbim despre o specie invazivă. Chiar dacă englezii susțin că Ips typographus a ajuns în pădurile lor adus de curenții de aer, cel mai probabil a venit pe calea „clasică”, a cherestelei importate și deja infestate.
Servicul de consultanță pentru sănătatea arborilor
Este interesant că în cadrul Forest Research (ICAS-ul britanic), există un Serviciu de Diagnosticare și Consultanță pentru Sănătatea Arborilor. Acesta oferă consiliere și, acolo unde este posibil, diagnosticarea și identificarea dăunătorilor și bolilor arborilor. Un adevărat serviciu științific pus în slujba publicului…
Aplicația Tree Alert este utilizată pentru a colecta informații despre problemele de sănătate a arborilor la modul general, nu doar a celor afectați de gândaci. „Aceste informații susțin activități importante de monitorizare și supraveghere a sănătății arborilor, contribuie la cercetarea științifică continuă și ajută la protejarea arborilor națiunii”, susțin cei de la institut.
Insectă specifică molidului
După cum arată cei de la Forest Design, citându-l pe specialistul Andrei Manea, Ips typographus este răspândit pe scară largă, în acelaşi interval de distribuție cu al gazdei sale principale, molidul. Preferă arborii de molid cu o vârstă medie de 80-100 de ani, rareori pe cei sub 50 de ani. Este o insectă specifică molidului, dar care atacă şi pinul şi laricele când acestea se află în amestec cu molidul. Cel mai mult preferă arborii cu scoarţă groasă.
În stadiile de început ale gradației, arborii infectați și descoperiți a fi infectati din timp, se recomandă a fi doborâți şi decojiți cât încă insecta e în stadiul de larvă.
De asemenea, arborii atacați în toamnă, se recomandă a fi scoși până în primăvara următoare din arboretul infestat. Cea mai buna metoda de combatere este preventia….de îndată ce este identificat un pâlc de arbori infectati, aceștia trebuie extrași din pădure și dacă nu e posibil, măcar doborâți şi cojiți cât încă mai au insectele în stadiul de larvă. Arborii care sunt scoși la doua trei luni după ce sunt părăsiți de insecte nu mai produc niciun efect în partea de combatere propriu-zisă.
Am mai scris despre o cercetare interesantă pe această temă, AICI.
