Președintele Federației Sindicatelor din Silvicultură SILVA, Silviu Geană, a cerut Ministerului Mediului să țină cont de realitatea din teren în stabilirea viitoarelor structuri și scheme de personal ale Romsilva. Declarațiile au fost făcute vineri, 21 august, în cadrul dezbaterii publice asupra proiectului de Ordin privind organizarea și funcționarea subunităților Regiei. Dezbaterea a fost solicitată chiar de Federația SILVA.
Federația transmisese MMAP încă din 14 august un set de observații și propuneri asupra metodologiei. Sindicaliștii avertizaseră că dimensionarea personalului nu poate fi făcută exclusiv prin formule și indicatori financiari. E nevoie de luarea în calcul a volumului și complexității activităților fiecărui ocol silvic.
În intervenția sa, Silviu Geană a subliniat că un proiect care poate influența activitatea Romsilva și situația celor 13–14.000 de salariați trebuie discutat, în primul rând, cu specialiștii Regiei.
Federația SILVA cere reluarea dezbaterii după finalizarea auditului
Liderul Federației a ridicat și o problemă de procedură. Potrivit acestuia, Ministerul Mediului a solicitat, pe 4 august, Consiliului de Administrație al Romsilva o serie de modificări ale metodologiei. În documentul respectiv există cel puțin zece trimiteri la rezultatele unui audit care, la data dezbaterii, nu era încă finalizat.
Federația SILVA deține o adresă oficială a conducerii Romsilva, datată 20 august, potrivit căreia auditul urmează să fie recepționat luni, 24 august.
„Dacă rezultatele acestui audit vor influența metodologia, va trebui obligatoriu să fie armonizate cele două documente”, a spus Silviu Geană.
În consecință, Federația SILVA solicită un răgaz de cel puțin o săptămână și reluarea dezbaterii după recepționarea auditului. După ce rezultatele și concluziile acestuia vor fi făcute publice.
„Nu există niciun calcul de eficiență economică”
Pe fond, Federația SILVA își menține poziția critică față de modul în care este realizată reorganizarea Romsilva.
„La baza acestei reorganizări nu există niciun calcul de eficiență economică. Niciun calcul de impact social. Niciun calcul de randament și de profitabilitate crescută”, a declarat Silviu Geană, referindu-se inclusiv la trecerea de la 41 la 19 direcții silvice.
Una dintre problemele majore semnalate privește separarea unor activități din cadrul ocoalelor silvice și transferarea lor către noile secții. În opinia liderului SILVA, unele dintre aceste structuri riscă să aibă, mai devreme sau mai târziu, probleme serioase de funcționare și sustenabilitate.
Federația subliniază însă că, dacă autoritatea decide să continue reorganizarea în actuala formulă, metodologia trebuie cel puțin corectată. Altfel, structurile rezultate nu vor putea funcționa.
Un an slab poate decide soarta unui ocol silvic
Federația contestă folosirea rigidă a cifrei de afaceri și a profitului brut din ultimii doi ani pentru gradarea ocoalelor silvice.
Silviu Geană a prezentat cazul concret al Ocolului Silvic Gurahonț. Acesta a avut timp de aproximativ un an activitatea afectată deoarece amenajamentul silvic nu fusese aprobat. Într-o asemenea situație, indicatorii economici nu reflectă activitatea normală a ocolului. Aplicarea mecanică a metodologiei poate conduce la o schemă de personal subdimensionată. Sau, mai rău, chiar la desființarea structurii.
„Dacă peste un an de zile se rezolvă problema sau peste doi ani intră în vigoare amenajamentul, înseamnă că reînființez ocolul?”, a întrebat liderul SILVA.
Federația propune, de aceea, ca analiza să ia în calcul anii în care amenajamentul silvic a fost efectiv în vigoare.
Aproximativ 300 de șefi de ocol pot fi afectați
O altă problemă concretă privește șefii de ocol care trec de la contract individual de muncă la contract de mandat. Federația solicită păstrarea posturilor acestora în structura Romsilva, astfel încât, la încetarea mandatului, să existe un post pe care să poată reveni.
Potrivit lui Silviu Geană, aproximativ 200 de șefi de ocol se află deja în această situație, iar circa 100 urmează să li se adauge.
Dacă problema nu este rezolvată prin metodologie, avertizează liderul sindical, Romsilva poate ajunge „la concedierea poate a celor mai buni oameni din ocolul silvic”.
Federația amintește, în același timp, că HG nr. 123/2026 prevede preluarea personalului Romsilva în noile structuri, iar nota de fundamentare vorbește despre preluarea integrală a personalului.
Pragurile de personal nu trebuie stabilite artificial
Federația SILVA propune și introducerea posibilității de suplimentare a numărului de angajați atunci când complexitatea și volumul activităților depășesc semnificativ pragurile maximale prevăzute de metodologie. Majorarea ar urma să fie justificată și aprobată de Consiliul de Administrație al Regiei.
Un exemplu concret privește gestionarea lemnului fasonat. Federația propune posibilitatea înființării unor posturi suplimentare de maistru silvic atunci când volumul gestionat depășește 5.000 mc/an/maistru.
Geană a contestat ridicarea pragului la 8.000 mc în lipsa unui studiu care să justifice această valoare, mai ales în condițiile în care politica forestieră urmărește creșterea cantității de lemn valorificate sub formă fasonată.
Propuneri punctuale au fost formulate și pentru pepiniere silvice, crescătorii de vânat, păstrăvării, secții de exploatare, depozite de material lemnos și activitățile de recoltare și valorificare a fructelor de pădure.
„Discutăm despre un număr maximal de posturi”
Silviu Geană a insistat asupra unei distincții importante: metodologia nu stabilește automat câți oameni vor fi angajați într-o anumită structură, ci numărul maximal de posturi. Ulterior, organigramele vor trebui justificate în funcție de activitatea și sustenabilitatea economică a fiecărei structuri.
„Dacă nu ai activitatea sustenabilă, degeaba scrie aici 10 posturi. Dacă tu nu poți ține din activitate decât cinci, vei merge cu cinci înainte”, a explicat liderul SILVA.
Tocmai de aceea, Federația consideră că Ordinul nu trebuie să limiteze artificial numărul maxim de posturi. Filtrul economic va exista oricum în momentul întocmirii și aprobării organigramelor.
În cazul depozitelor de material lemnos, de exemplu, Federația SILVA propune ca structura să poată funcționa ca atelier la volume de peste 5.000 mc, iar până la acest prag să poată funcționa ca formație, tocmai pentru a susține valorificarea lemnului fasonat.
Structurile rezultate trebuie să fie funcționale
Mesajul final transmis Ministerului Mediului a fost ca propunerile specialiștilor din sistem să fie analizate înainte de adoptarea formei definitive a Ordinului.
Federația SILVA susține că eficientizarea nu trebuie confundată cu reducerea mecanică a numărului de angajați. De asemenea, avertizează că o schemă stabilită exclusiv prin praguri matematice poate afecta capacitatea efectivă a Romsilva de a-și îndeplini atribuțiile.
„Vă rugăm să analizați toate propunerile formulate de specialiștii noștri și să le integrați în forma finală a actului normativ, astfel încât să rezulte structuri (…) funcționale și care să contribuie la îndeplinirea misiunii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva de a gestiona durabil patrimoniul public pe care statul român i l-a încredințat”, a concluzionat Silviu Geană.
