Societatea „Pogresul Silvic”, organizația inginerilor silvici din România, a fost prezentă la Ziua Sivicultorului 2025, organizată de Romsilva la Muzeul Cinegetic „Posada”. Președintele Societății, ing. Gheorghe Gavrilescu, ne-a răspuns la câteva întrebări.
dinpădure.ro: Sunteți considerat omul care a înființat Romsilva. Privind în urmă, ce puteți spune despre toți acești ani? De la evoluție la involuție, cum spun unii?
Gheorghe Gavrilescu: Problema e destul de complexă… Da, într-adevăr, în 1991, la vremea când a apărut legea cu înființarea regiilor autonome, se înființau regii peste tot, numai la pădure nu. Și a trebuit ca unii dintre silvicultori să acționeze în direcția asta și au reușit. Astfel că, chiar la terminarea anului 1991, înainte de Anul Nou, pe 28 decembrie 1991, primul ministru de atunci, Petre Roman, a semnat în sfârșit înființarea Regiei Autonome a Pădurilor Romsilva. Așa se numea. Ulterior, tot prin eforturile silvicultorilor, nu mai rețin exact anul, a devenit Regia Națională a Pădurilor, luând exemplu de la Office National de Forêts din Franța, cu care regia pădurilor atunci, în anii respectivi, a avut o strânsă legătură. La început, înființarea regiei a însemnat o evoluție pozitivă, foarte pozitivă chiar.
Din punct de vedere financiar, nu existau probleme la vremea respectivă, niciun fel de probleme. Însă, ulterior, încet, încet, se pare că, la nivelul Romsilva este o dare înapoi, o involuție, cum spuneți dumneavoastră. Dar chestiunea nu se datorează profesioniștilor de silvicultură, nu că vreau să le iau partea, dar involuția, în opinia mea, se datorează în principal clasei politice, care nu ia și nu hotărăște direcțiile cele mai bune pentru activitatea la păduri. Vorbesc de administrația de stat a pădurilor. Și, de foarte multe ori, să dă o lege sau se dă un act normativ și trece un timp și îl schimbă.
dinpădure.ro: Da, lipsa de predictibilitate despre care vorbesc toți. Dar, cum de n-au reușit silvicultorii, fiind atât de mulți totuși, atât de profesioniști, să-și impună punctul de vedere în fața politicului?
Gheorghe Gavrilescu: E, cred, aici și o lipsă a celor care lucrează în silvicultură și în economia forestieră, nu numai în silvicultură, e o lipsă. Pentru că s-a întâmplat un fenomen. În permanență, în Parlament, atât în Camera Deputaților, cât și la Senat, existau membrii din corpul silvic. Este, poate, prima dată, în ziua de astăzi, în sesiunea actuală a Parlamentului, că nu există niciun silvicultor sau, în cel mai bun caz o fi unul singur… Întâmplător, nu sunt niște ingineri silvici care să-și pună cuvântul la nivelul Parlamentului și să-și facă și relații, niște prieteni, că și acolo trebuie să fie un grup care face o lege și propune o lege. În plus, s-a creat și această atmosferă deosebit de păguboasă, nu numai pentru corpul silvic, ci și pentru pădurile țării, pentru silvicultura românească, în sensul că personalul este foarte tare denigrat și catalogat ca și corupt.
dinpădure.ro: Conduceți „Progresul Silvic”, care este o societate de elită a silviculturii românești. Avem azi o mulțime de centre universitare, avem și la Oradea, și la Craiova și peste tot… Cum vedeți noua generație? Aveți cui lăsa „Progresul Silvic”?
Gheorghe Gavrilescu: Da, este de asemenea iarăși o mare problemă. Pentru că, pe de o parte, avem probleme economice, o situație care nu este pozitivă, și, pe de altă parte, avem denigrarea aceasta a personalului silvic, care a creat o ruptură între personalul silvic și populație, în special populația rurală, și nu mai rurală, pentru că și populația orășenească iubește pădurea.
dinpădure.ro: Dar nu și pe pădurari.
Gheorghe Gavrilescu: Da, da, aveți dreptate. Iubește pădurea, dar nu îi mai iubește pe pădurari. Și pădurea nu poate să fie despărțită de pădurari. Deci, revenind la cei care vin de pe băncile școlilor. Este o situație negativă de câțiva ani de zile. Și am să vă dau un exemplu. Școlile tehnice pentru silvicultură, inclusiv pentru pădurari, erau asaltate.
Dinpădure.ro: Da, Brănești…
Gheorghe Gavrilescu: Brăneștiul e cea mai veche școală de silvicultură din România. O perioadă a fost chiar Școala Superioară pentru sectorul silvic, pentru pădurile României. Și la ora actuală, în ziua de astăzi, ei au o clasă exact de 21 elevi pentru silvicultură. Erau clase paralele înainte cu cel puțin 100 de elevi. Și acum sunt 21 elevi.
Deci, situația este foarte îngrijorătoare, mai ales că oamenii pentru pădure se formează mai greu. Trebuie să aibă contacte și trebuie o perioadă de practică, de activitate, de stagiu, ca să se adapteze condițiilor deosebite în care se lucrează la pădure.
dinpădure.ro: Suntem acum în pline discuții despre reorganizarea Romsilva. Există un proiect de hotărâre de guvern. Probabil l-ați văzut. Se vorbește despre reducerea și comasarea direcțiilor silvice. Cum vedeți acest proiect și aș vrea să-mi spuneți care ar fi viziunea dumneavoastră? Ce ați face?
Gheorghe Gavrilescu: Se poate face, dar după mine e o singură chestiune în această situație.
dinpădure.ro: Să nu-mi ziceți lemnul fasonat, domnule Gavilescu!
Gheorghe Gavrilescu: Nu, nu, nu. Dacă vrea să se facă ceva bun pentru pădurile țării și pentru silvicultură, trebuie să se adune un grup de specialiști în silvicultură care să spună ce trebuie făcut și să se aplice întocmai. Pentru că modul în care apar și, să zic așa, mai pe românește, să fabrică legile acum este că pornești cu o lege bună și iese una care nu se mai potrivește deloc. Deci dacă dorim să facem ceva, facem cu specialiști.
