Autor: Prof. dr. M. Sc. ing. Valeriu-Norocel Nicolescu
Participarea la prima zi cu activități în sală a Conferinței Central-Europene a Biomasei (Graz, Austria, 21-23 ianuarie 2026) ne-a oferit șansa de a nota câteva „facts and figures” relevante, cum sunt:
- Ponderea energiei din surse regenerabile a crescut în țările UE de la 9,6% în anul 2004 la 25,2% în 2023, cu obiectivul îndrăzneț, nu știm cât de realizabil, al atingerii nivelului de 42,5% în 2030. Variația la nivelul țărilor UE este însă enormă, de la 11,6% în Luxemburg la 66,4% în Suedia, cu România (peste 24%) aproape de nivelul mediu al UE.
- Biocombustibilii sunt urgent necesari pentru a reduce semnificativ dependența de petrol iar, în multe zone ale globului, inclusiv Europa, biogazul și biometanul pot înlocui gazul natural (metanul CH4) în locuințe și industrie, reducând astfel importurile (cazul dependenței energetice a unor țări de pe continentul nostru, inclusiv a Austriei, de importurile din Rusia).
- Ca și în alte domenii înrudite, se constată o îngrijorătoare tratare unilaterală a problematicii biomasei și bioenergiei de către cei interesați în domeniu, fără luarea în considerare a celei specifice conservării biodiversității ori necesității adaptării pădurilor la schimbări climatice – o tratare holistică, atât de necesară, prin punerea la aceeași masă a tuturor actorilor care contribuie la sectorul forestier, de la cioată la produsul final, este aproape inexistentă. Aceasta obligă la găsirea unui echilibru între silvicultura tradițională (rotațională) și alternativele de gestiune a pădurilor, așa cum sunt silvicultura apropiată de natură, managementul pădurilor mai apropiat de natură, silvicultura cu acoperiș continuu sau silvicultura „inteligentă” din punct de vedere climatic. Aceste abordpri alternative încearcă tocmai reconcilierea între producția de masă lemnoasă, cu utilizări industriale sau casnice, conservarea biodiversității, adaptarea pădurilor la schimbări climatice, respectiv producerea de alte bunuri și servicii ecosistemice așteptate de la pădure.
- Crângurile cu cicluri scurte, apărute în spațiul suedez la finele anilor 1970 și extinse apoi în toată Europa din rațiuni de bioenergie, au un potențial ridicat de contribuție la încălzirea climatului – ce facem cu ele în continuare?
- Așa cum, în mod cu totul anormal, nu apar în nici un paragraf al Strategiei UE pentru păduri (orizont 2030), crângurilor tradiționale, care ocupă în Europa aproape 14% din suprafața forestieră a continentului, nu li se acordă importanța cuvenită nici în ghidurile de bune practici pentru industria bioenergiei – parcă nici nu ar exista, deși rolul lor în consumul de bioenergie în țări gen Franța, Italia sau spațiul Europei de sud-est este de netăgăduit.
- Tratarea simplistă a problematicii modului de îngrijire și conducere a arboretelor pe bază de modele neadecvate poate conduce la concluzii incredibile, însă comunicate participanților cu nonșalanță și încredere (!). Spre exemplu, molidișurile pure, ca și cele amestecate, ar fi mai „profitabile” climatic, prin efectele lor pozitive, decât făgetele pure, care au efecte negative asupra climatului! Iar aceasta în contextul imenselor probleme actuale ale molidișurilor în spațiul european, acestea fiind foarte sensibile (mai ales culturile în afara arealului) și mult mai afectate de secetă (+gândaci de scoarță) decât făgetele.
Conferința de la Graz a confirmat poziția Austriei de țară importantă în plan european privind consumul de energie bazat pe biomasă. Dacă ponderea energiei regenerabile din consumul total a atins 38% în anul 2024, comparativ cu doar 16% în 1970, contribuția biomasei s-a ridicat la 18% (6% în 1970), aceasta fiind cea mai importantă sursă de energie regenerabilă, urmată de energia hidro. Din sursele de biomasă, pădurile sunt dominante și contribuie cu aproape 80% din total.
Iar un fapt care ni s-a părut extrem de interesant în condițiile austriece a fost realitatea, exprimată pe parcursul sesiunii plenare a conferinței, că toți actorii politici sau profesionali implicați în problematica biomasei, bioenergiei, bioeconomiei, de la nivelul ministerelor federale la administrația regională, manifestă același interes și chiar pasiune, derivate din înțelegerea necesității de a asigura necesarul de consum pentru populație și industrie, de a sprijini și în acest fel atenuarea efectului schimbărilor climatice asupra mediului de viață.
Astfel de conferințe oferă prilejul de a constata evoluțiile industriale legate de utilizarea biomasei și bioenergiei în mediul industrial și casnic, de a schimba informații cu producătorii din domeniul echipării spațiilor de muncă și de locuit cu diverse facilități apropiate utilizării biomasei/bioenergiei sau altor surse de energie regenerabilă – imaginile sunt grăitoare.
Iar finalul zilei a adus alături participanții – inclusiv delegația română – la cina festivă organizată în mediul superb al sălii de festivitați aparținând Universității din Graz, înființată în anul 1585 și având printre alumuni zece laureați ai premiului Nobel în diverse domenii, inclusiv literatură (Ivo Andrić, 1961, cu doctorat la Graz în 1924).
Asociația Austriacă a Biomasei, Camera de Agricultură din Styria, BEST – Bioenergy and Sustainable Technologies GmbH, Universitatea BOKU și Montanuniversity Leoben găzduiesc a 8-a Conferință Central-Europeană privind Biomasa – CEBC2026 – în cooperare cu Messe Congress Graz, în perioada 21-23 ianuarie 2026. Reunind peste 1.400 de participanți din peste 50 de națiuni, conferința, care are loc o dată la trei ani, face parte dintre cele mai mari evenimente din industria bioenergiei la nivel mondial. Despre primele două zile la Conferința de la Graz, AICI și AICI.
