Președintele PNL a vorbit, într-o intervenție în direct la Digi24, despre necesitatea adoptării ordonanței privind reducerea cheltuielilor bugetare, dând exemplu Regia Națională a Pădurilor.
„Eu consider că n-avem nimic de ascuns și că n-avem niciun motiv să nu facem transparente toate contractele de la toate autoritățile. Mie nu mi se pare normal ca, de exemplu, la Romsilva, când te pensionezi, să iei zece salarii. Gândiți-vă că dacă ești un șef la Romsilva, când te-ai pensionat ți-ai mai luat zece salarii. Poate ar vrea și românii care lucrează în alte sectoare, la stat sau la privat, să ia zece salarii la plecare. Sau tot felul de drepturi de genul acesta care pur și simplu sfidează bunul simț. Și cred că veți vedea că în perioada următoare aceste lucruri se vor întâmpla. Cu cât oamenii care sunt pe anumite poziții nu înțeleg că nu vor mai merge lucrurile cum au mers, cu atât cred că se vor expune nu doar ridicolului, ci și schimbării din funcție”, a spus Bolojan.
Liderul liberal spune, citat de adevarul.ro, că nu este normal ca membrii coaliției să le creeze românilor „așteptări fără fundament”.
„Țara este într-un echilibru bugetar foarte subțire”, a spus Bolojan, pentru că în anii trecuți s-a cheltuit mai mult decât ne puteam permite. Soluțiile rămase pentru a nu intra într-o criză majoră sunt, a spus Bolojan, fie scăderea cheltuielilor de funcționare ale statului, eliminând risipa și nepunând în pericol investițiile, fie majorarea taxelor, dacă nu se va apela la prima soluție.
„Trebuie să fim realiști și eu voi susține întotdeauna ca înainte de a majora taxe să vedem ce putem face ca să reducem cheltuielile la maximum și să ne controlăm cheltuielile”, a spus președintele PNL.
„Măcar românii vor vedea unde este nesimțirea mare”
Bolojan a precizat că se lucrează în aceste zile la un plan pentru reducerea acestor cheltuieli, iar acest plan include și o transparentizare a veniturilor șefilor companiilor de stat. Precizarea vine după ce în spațiul public a apărut informația conform căreia mai mulți șefi din companii aflate în subordinea Ministerului Transporturilor urmează să încaseze salarii și mai mari în 2025.
„În aceste zile am lucrat discret cu miniștrii, în primul rând cu miniștrii PNL, pe câteva componente – pe reducerea și reașezarea ministerelor – și le-am cerut explicit tuturor că dacă nu putem modifica contractele de mandat de pe o zi pe alta, pe care le au acești oameni care conduc companiile de stat indiferent de ce minister, dacă nu putem modifica contractele colective de muncă, care prevăd uneori drepturi aberante pentru anumite componente din companiile de stat, dar nu numai, din anumite autorități, atunci le-am cerut și consider că trebuie făcute toate publice. Și în primul rând, fiind toate publice, măcar românii vor vedea unde este nesimțirea mare”, a spus Bolojan.
Anumite contracte nu pot fi modificate, a adăugat Bolojan, vorbind despre situații din trecut când șefii au fost schimbați, însă aceștia au acționat statul în judecată și au avut câștig de cauză, primind sume importante de bani drept compensație. „Deci transparența este o o chestiune obligatorie, iar acolo unde nu se înțelege că este o chestiune de decență și de respect minim față de români, eu consider că acești directori de companii sau de autorități trebuie demiși dacă acest contract de mandat permite acest lucru”, a insistat Bolojan.
Întrebat dacă măsura de a publica prevederile privind nivelul la care sunt remunerați acești șefi este susținută și de către PSD, Bolojan a răspuns că nu crede că este ceva de ascuns.
Fără „ordonanța-trenuleț”, România intra în incapacitate de plată
Ilie Bolojan s-a referit de asemenea la măsura din „ordonanța-trenuleț”, care prevede scăderea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi de la 500.000, la 250.000 euro, precizând că măsura era convenită în discuțiile cu Comisia Europeană. În lipsa acesteia, deficitul bugetar ar fi ajuns la 11-12%, „ceea ce ar fi însemnat pentru România intrarea în incapacitate de plată”, a mai precizat președintele PNL.
Pe de altă parte, reducerea cheltuielilor bugetare nu se poate face „otova, tăind de peste tot câteva procente”, a mai spus Bolojan, ci va fi analizată fiecare instituție în parte. Se urmărește identificarea acelor instituții „care nu-și justifică existența, în parte sau în totalitate”, unde este personal excedentar, unde se poate funcționa cu mai puține cheltuieli etc.
„Testul acestei coaliții se va da în lunile următoare și, într-adevăr, dacă vom face acest lucru înseamnă că am înțeles că lucrurile nu mai pot să continue așa. Dacă nu veți vedea această chestiune înseamnă că n-am înțeles ce s-a întâmplat”, a conchis Ilie Bolojan.
Federația „Silva”: Acest drept vine dintr-o lege!
Contactat de dinpadure.ro, președintele Federației Sindicatelor din Silvicultură „Silva”, Silviu Geană, spune că bonusul acordat la pensionare în Romsilva „nu a fost inventat peste noapte”, ci este prevăzut într-o lege.

„Acest amendament la Legea 234 din 2019 privind Statutul personalului silvic a fost introdus chiar de un deputat liberal și a fost adoptat în unanimitate de Camera Deputaților. Legea prevede acordarea acestor gratificații la pensionare, în cuantum de minim 5 salarii, dar în Contractul Colectiv de Muncă au fost negociate între 2 și 10 salarii, în funcție de vechime. Statutul personalului silvic a fost votat inclusiv de ministrul liberal de la mediu, ape și păduri, de la acea dată, domnul Costel Alexe, și a avut în vedere necesitatea de fidelizare a personalului silvic, pentru a rămâne în sector până la vârsta de pensionare, la 65 de ani. Pentru că puțini știu, că speranța medie de viață în sectorul silvic, potrivit datelor noastre, este de 63 de ani, în condițiile în care vârsta standard de pensionare este de 65. Munca la pădure este una grea, silvicultorii lucrează frecvent în condiții dificile, activitățile din silvicultură presupun efort fizic susținut, desfășurat în condiții de teren accidentat, condiții atmosferice deosebite (temperaturi foarte ridicate sau foarte scăzute, ploi, ninsori, fenomene meteo extreme), condiții vătămătoare din partea factorilor biotici, atacuri ale urșilor (cel mai recent este cazul de la Argeș din data de 17.11.2024, când un pădurar a fost atacat în timpul serviciului), precum și numeroase atacuri ale infractorilor surprinși în pădure, care de multe ori, au pus și pun viața personalului silvic în pericol.

În altă ordine de idei, România a ajuns la o datorie publică istorică, în prag de colaps financiar. Prețurile la carburanți, alimente și utilități au explodat, iar veniturile românilor sunt înghețate sau chiar diminuate față de anul trecut … Și ei încearcă să justifice aceste măsuri aberante, introduse printr-o Ordonanță a sărăcirii populației cu declarații răutăcioase, care, atenție, pot radicaliza și mai mult societatea românească.
Încă un detaliu important – Regia Națională a Pădurilor a fost și este condusă în ultimii patru ani cu susținere liberală. În plus, acest bonus la pensionare este valabil și la ocoalele silvice private sau la ocoalele silvice de regim. Nu este așa, un drept exclusivist, creat la Romsilva. Ca să nu mai spun că Romsilva varsă anual 90% din profit la bugetul statului iar administrarea pădurilor în România nu este susținută cu bani de la buget, așa cum se întâmplă în întreaga Europă, ci se autofinanțează”, explică Silviu Geană.