Încă ceva despre Ips typographus L. și uscarea molidului în Europa

În urmă cu câteva zile (27 mai 2026), site-ul prestigioasei reviste britanice Forestry: An International Journal of Forest Research a publicat articolul „Impacts of environmental and spatio-temporal drivers on Ips typographus-induced mortality of Norway spruce in south-eastern Finland”, autori Diana-Cristina Șimon, Päivi Lyytikäinen-Saarenmaa, Antti Kilpeläinen, Olli-Pekka Tikkanen, Mikko Pelto-Arvo și Heli Peltola.

Lucrarea este încă o contribuție importantă la problematica uscării pe scară largă a molidișurilor europene în legătură cu gândacul de scoarță a molidului Ips typographus L. (GSM), considerat actualmente drept cel mai important dăunător al acestei specii de arbori forestieri în Europa. Dacă, în țările din central continentului, gradațiiile gândacului s-au manifestat de la începutul anilor 2000, în pădurile boreale de molid acestea prezintă importanță mai ales în ultimele două decenii, în care pierderile financiare ale sectorului forestier au devenit foarte importante (în Finlanda au atins o medie anuală de 5,6-11,9 milioane euro).

Câteva aspecte generale, concluzii și recomandări ale lucrării:

• Aplicarea la timp, la nivel de arboret și peisaj, a extragerilor cu caracter de igienă, poate atenua mortalitatea arborilor indusă de GSM, în special dacă densitatea populației acestuia este scăzută spre moderată. Cu toate acestea, după perturbări pe scară largă în zonele foarte susceptibile la focare de GSM, focarele nu pot fi oprite prin simpla reducere a numărului de arbori sensibili prin practici silviculturale obișnuite. Astfel, în timpul infestărilor puternice ale dăunătorului, populația de GSM poate fi redusă, iar efectele mai dăunătoare ale impactului acestora pot fi minimizate, doar prin tăieri de igienă de mare intensitate și aplicate la timp (de exemplu, eliminarea a 90% din arbori – Stadelmann et al. 2013, eliminarea a 80% – Dobor et al. 2020a).
• Măsurile orientate spre intensificarea producției de lemn, cum ar fi instalarea monoculturilor de molid și utilizarea tăierilor rase pe scară largă în apropierea arboretelor de molid, pot crește predispoziția la infestări cu GSM.
• arboretele mature de molid cu arbori având diametre de bază de minimum 20 cm care însumează mai mult de 65% din suprafața de bază, un diametru mediu al arboretului mai mare de 25 cm, situate pe pante cu expoziție estică etc, prezintă o vulnerabilitate crescândă la infestarea cu GSM. Pentru a spori rezistența acestor arborete la atacurile GSM, se recomandă utilizarea unei vârste a exploatabilității mai scurte decât cea recomandată în prezent și menținerea unui amestec de foioase și alte rășinoase, în funcție de condițiile staționale. (Notă: în sudul și centrul Finlandei, diametrele-țel dorite se ating la (60) 70-90 de ani, datorită climatului mai cald, în timp ce în nord (cazul Laponiei), sezonul de vegetație mai scurt mărește exploatabilitatea la 100-120 de ani).
• Arborii afectați de vânt și infestați cu GSM trebuie recoltați în timp util și intensiv, în special în zonele situate aproape de zonele-gazdă preferate de GSM. Acest lucru poate preveni răspândirea infestărilor cu GSM la arboretele sănătoase.
• Lemnul recoltat din răriturile comerciale ulterioare și prin tăieri rase trebuie transportat în afara pădurii, așa cum este recomandat de ghidurile naționale (de exemplu, Finlex (2013) pentru Finlanda), pentru a evita creșterea cantității de material lemnos disponibil pentru reproducerea GSM.
• În general, măsurile de gestionare preventivă aplicate la timp, monitorizarea continuă a apariției SGM și identificarea zonelor cu risc ridicat de infestare cu GSM în pădurile cultivate trebuie considerate ca esențiale pentru atenuarea efectelor negative ale GSM asupra sănătății pădurilor și silviculturii.

Gestionarea preventivă, monitorizarea continuă a apariției GSM (indiferent de caracterul „gospodărit”, „cvasivirgin”, virgin” ori „secular” al arboretelor…), identificarea zonelor cu risc ridicat de infestare cu GSM, extragerea la timp, prin tăieri de igienă sau accidentale, a arborilor infestați – se poate ceva mai simplu și mai clar?

P.S. Lucrarea, al cărei autor principal este Diana-Cristina Șimon, absolventă meritorie a Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov în urmă cu peste 10 ani, actualmente doctorandă la School of Forest Sciences, University of Eastern Finland din Joensuu, Finlanda, va fi inclusă în volumul 99, nr. 3, din luna iulie 2026, al revistei citate.