Reprezentantul industriei lemnului, Asociația Prolemn, atrage atenția clasei politice, cu câteva zile înainte de votul pentru noul Parlament, să ia în considerare „agenda reală” a sectorului și să țină cont de solicitările pe care le adresează de ani buni cei din sector.
„S-a ajuns la amenzi pentru transport de pruni din curățirea unei livezi, pentru că și prunii reprezintă material lemnos”, notează, într-un editorial publicat pe portalul Fordaq România, președintele Asociației „Prolemn”, Cătălin Tobescu. El spune că sectorul e sufocat de supra-reglementare și cere dialog.

„Primul tur al alegerilor prezidențiale ne arată că democrația românească este vie: am asistat la un vot puternic negativ, un vot din care partidele din România trebuie să își tragă învățămintele.
În sectorul forestier și industria lemnului, în ultimii (mulți) ani avem o lipsă de aplecare asupra agendei reale a sectorului. Vorbim de un sector cu impact direct asupra a 800.000 de mici proprietari de păduri sufocați de supra-reglementare în ce privește accesul la uzufructul proprietății lor: lemnul de foc. Vorbim de peste 2000 de comunități locale organizate în forme asociative de proprietate asupra pădurilor al căror drept de proprietate este restricționat fără nici o compensație și fără a fi întrebate prin includerea pădurilor în arii natural protejate care au ajuns la peste 52 % din suprafața pădurilor. Vorbim de 150.000 de lucrători angajați în sectorul forestier și industriile bazate pe lemn, ale căror locuri de muncă sunt amenințate de scăderea producției în industrie.

De mulți ani, atragem atenția asupra scăderii producției în industria lemnului și industria mobilei. Sunt industrii importante, cu o pondere de 4,5 % în economia României, prin aport direct, indirect și indus. Care oferă direct 150 000 locuri de muncă. Sunt industrii cu rol important în susținerea prosperității comunităților locale. Care aduc 2.5 miliarde euro anual aport valutar în balanța comercială a României. Scăderea producției industriale are drept cauză principală diminuarea artificială a resursei de lemn disponibilă pentru prelucrare industrială și în consecință prețurile prea mari ale resursei de lemn din România. Dar scăderea producției este legată și de supra-reglementare, de costurile administrative induse de birocrația excesivă. Industrii performante sunt decimate de politici contraproductive.
De mulți ani atragem atenția asupra blocajelor induse artificial de o legislație greoaie și inaplicabilă, așa cum este evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice. La începutul anului atrăgeam atenția că pe 30% din suprafața fondului forestier al României gospodărirea pădurilor va intra într-un cvasi-blocaj prin revizuirea retroactivă a evaluărilor de mediu a amenajamentelor silvice, revizuire impusă de o reglementare excesivă.
Astăzi suntem în apogeul acestui blocaj: la RNP – Romsilva, în cursul anului 2024 doar aproximativ 20 din cele 106 de amenajamente supuse revizuirii retroactive a evaluării de mediu au depășit acest blocaj, iar alte amenajamente intră în blocaj prin necesitatea refacerii periodice a amenajamentelor.
Cu o procedură de evaluare de mediu care durează „normal” cel mai adesea 1 an de zile, dar de multe ori 2 sau 3 ani ! În aceste condiții, la licitațiile principale pentru producția anului 2025 Regia Națională a Pădurilor- Romsilva oferă cel mai mic volum de lemn pe picior înregistrat vreodată după 1989, doar 2,1 milioane mc.

Reducerea ofertei – drastică și artificială – menține o presiune uriașă pe prețul lemnului, cu afectarea industriilor prelucrătoare și a aprovizionării populației cu lemn de foc.
De mulți ani asistăm la o lipsă de preocupare pentru eficiența energetică a utilizării resursei de lemn, deși 3,5 milioane de gospodării se încălzesc cu lemn de foc. Soluțiile eficiente, de utilizare a centralelor pe peleți, de utilizare a centralelor în cogenerare pentru comunități locale mici, de utilizare eficientă a deșeurilor din prelucrarea lemnului, nu beneficiază de susținere prin politici publice, deși energia din biomasă este o energie verde, regenerabilă și, foarte important, cea mai ieftină energie, bazată pe o resursă disponibilă local pe scară largă.
România investește în tot felul de soluții verzi neeconomice și care nu oferă securitate energetică, dar risipește fără eficiență energetică o resursă cu potențial enorm – biomasa.
De mulți ani asistăm la o lipsă de finanțare a sectorului forestier, atât de pe linia fondurilor europene cât și de pe linia Fondului de Mediu. Domeniul păduri – industrii bazate pe lemn are un aport în bilanțul carbonului de fixare netă a 26 milioane tone carbon anual, evaluat prin componenta LULUCF și valorificat de România prin vânzarea de certificate de carbon care alimentează anual Fondul de Mediu cu aproximativ 1,5 miliarde de Euro. Cu toate acestea, pentru domeniul pădurilor nu se întoarce nici o finanțare, deși nevoile sunt stringente pentru investiții în accesibilizarea pădurilor, efectuarea lucrărilor de îngrijire, extinderea suprafeței pădurilor în special în zonele deficitare sau pentru combaterea deșertificării.

S-a ajuns ca pe circuitul de valorificare a lemnului să se măsoare același lemn de 7 ori
De mulți ani atragem atenția că supra-reglementarea prin controlul circulației materialelor lemnoase mult dincolo de prima punere pe piață la pădure a ajuns o piedică în utilizarea lemnului și produselor din lemn. Tocătura din lemn din toaletarea arborilor din orașe are nevoie azi de acte de evaluare birocratice întocmite exclusiv de specialiști silvici și se transportă cu avize urmărite prin GPS în SUMAL, astfel încât s-a ajuns la confiscări de mașini de transport de tocătură din lemn din toaletarea spațiilor verzi! S-a ajuns la confiscări de mașini care transportă cherestea decofrată pe șantiere de construcții, mutată de la un șantier la altul.

S-a ajuns la amenzi pentru transport de pruni din curățirea unei livezi, pentru că și prunii reprezintă material lemnos. S-a ajuns ca pe circuitul de valorificare a lemnului să se măsoare același lemn de 7 ori, cu urmărire GPS și pretenția de stocuri raportate în timp real în SUMAL, cu costurile administrative induse pentru operatorii economici! Iar statul român dorește să complice în continuare acest sistem, în sens opus evoluțiilor europene în EUDR.
Agenda reală a sectorului are nevoie de dialog autentic
Este nevoie de a se reveni la agenda reală, la un dialog autentic între cei reprezentați și cei care primesc mandate să ne reprezinte prin vot, un dialog constant și o elaborare participativă a politicilor publice pe baza regulilor de transparență decizională: solicitarea de inițiere a unor politici publici vine de la noi, din agenda reală, politicul trebuie să se aplece asupra acestei agende, să evalueze alternative de politici publice prin studii de impact și să aleagă cea mai bună soluție.
În abordarea problemelor enumerate mai sus, solicităm repunerea în dezbatere publică a Codului Silvic pentru a propune soluții reale la agenda reală a sectorului:
· eliminarea supra-reglementării,
· orientarea controlului provenienței legale la prima punere pe piață,
· includerea în acest proiect legislativ de politici care să susțină implementarea principiului prelucrării lemnului în cascadă pentru a crește valoarea adăugată în prelucrarea lemnului și încurajarea eficienței energetice în utilizarea lemnului,
· proceduri aplicabile,pe modele europene, care să nu blocheze activitatea în evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice,
· proceduri simplificate de punere în valoare și emitere a documentelor de transport pentru masa lemnoasă de pe micile proprietăți,
· soluții pentru finanțarea sectorului forestier.

Forumul Pădurilor ediția a VIII-a: Codul Silvic în context strategic
Comunitatea Foresterilor – Fordaq în parteneriat cu Asociația Industriei de Prelucrare a Lemnului – Prolemn va organiza în data de joi, 12 decembrie, a VIII-a ediție a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioecocomiei, în care va pune în dezbatere proiectul Codului Silvic în contextul:
· strategiilor lansate de partidele politice pentru re-industrializarea României, cu soluțiile propuse pentru industria lemnului.
· strategiei energetice a României, cu soluțiile propuse pentru creșterea eficienței energetice prin utilizarea resursei de lemn.
· soluțiilor de debirocratizare și eliminare a supra-reglementării.
· modificărilor aduse de către Parlamentul European Regulamentului EUDR (Deforestation-free products), care plasează România între țările ce îndeplinesc criteriile pentru a fi inclusă în categoria de țări „fără risc pentru defrișări”, cu orientarea mecanismelor de control implementate prin EUDR către prima punere pe piață a lemnului, orientare care ar trebui preluată și de către SUMAL.
· noul regulament, aprobat de către Consiliul European, care stabilește primul cadru de certificare la nivelul UE pentru îndepărtarea permanentă a carbonului, agricultura carbon-smart și stocarea carbonului în produse, regulament ce facilitează certificarea sechestrării carbonului în soluri și păduri, precum și în produse cu durată lungă de viață, cum ar fi materialele de construcții pe bază de lemn, pentru cel puțin 35 de ani.
Invităm deci partidele politice să asimileze lecția acestor alegeri și să construim împreună o democrație vie, participativă, cu dialog permanent pe agenda reală a sectorului”.
Sursa: lemn.fordaq.com