Silviu Geană conduce de ani buni Federația Sindicatelor din Silvicultură „Silva”. Ne-a răspuns la câteva întrebări despre problemele pe care le au angajații Romsilva pe care îi reprezintă, despre riscuri, salarii și pensii sau Noul Cod Silvic.
dinpadure.ro: Au avut loc recent o serie de evenimente – manifestările internaționale ale silvicultorilor, concursuri profesionale organizate prin țară… Pare așa că nu ar fi nicio problemă în acest sector, ne ținem de sindrofii…
Silviu Geană: Din contră, aceste evenimente, care se organizează anual, sunt foarte importante pentru sectorul silvic din România, având în vedere componenta profesională determinantă, prin dezbaterile, întâlnirile și conferințele internaționale pe teme de interes pentru soarta pădurilor, cu participarea reprezentanților unor puternice organizații partenere de la nivel național, european și nu numai, iar concursurile profesionale „Cel mai bun fasonator”, respectiv „Cel mai bun pădurar” sunt evenimente cu o lungă tradiție în silvicultura din România, organizate anual de către Regia Națională a Pădurilor și Federația Sindicatelor din Silvicultură „Silva”, ce reprezintă o componentă semnificativă a programului de formare profesională continuă a membrilor noștri de sindicat.
Manifestările Internaționale ale Silvicultorilor s-au bucurat anul acesta de un real succes și de o prezență remarcabilă, peste 500 de silvicultori din România, Republica Moldova, Spania, Turcia, Ucraina și Ungaria, fiind un eveniment important, care a facilitat atât schimbul de experiență profesională între participanți, cât și îmbunătățirea cooperării între silvicultorii din România și cei din țările prezente la eveniment. Tema de anul acesta a Conferinței profesionale a fost: „Rolul și importanța pădurilor în actualul context social și economic. Pădurile și provocările schimbărilor climatice”. La lucrările conferinței au participat silvicultori, reprezentanți guvernamentali și ai legislativului național, profesori universitari, reprezentanți ai unor organizații profesionale și sindicale care activează în România, precum și reprezentanți ai unor importante organizații care activează în domeniul pădurilor la nivel european și internațional.

dinpadure.ro: Federația Silva are o misiune importantă pentru cei care lucrează în silvicultură: procesele. Cu aproximație, câte procese sunt acum pe rol și care e obiectul principal?
Silviu Geană: Principala misiune a Federației Silva este aceea de a apăra drepturile și interesele membrilor noștri de sindicat și în spiritul acestui obiectiv sindical, suntem nevoiți, tot mai des în ultima vreme, să apelăm la calea justiției pentru a dobândi anumite drepturi, consfințite de cele mai multe ori în lege sau în contractele colective de muncă, pentru cei pe care îi reprezentăm.
Un exemplu relevant sunt cele 47 de procese colective pe care Federația Sindicatelor Silva le-a declanșat în toamna anului 2022 pentru reprezentarea unui număr de peste 8.700 de silvicultori, membri de sindicat, la Tribunalul București, pentru a determina angajatorii, Romsilva și fiecare direcție silvică județeană în parte, să pună în aplicare Statutul personalului silvic și Contractul colectiv de muncă în ce privește încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale, astfel încât personalul silvic să beneficieze, conform legii, de reducerea vârstei standard de pensionare cu 1 an pentru fiecare 5 ani lucrați în astfel de condiții (fosta grupa I de muncă).
Deși procesele sunt anevoioase, presupun cheltuieli semnificative și un consum uriaș de timp, fiind chiar și două sau trei termene de judecată într-o singură zi, ne bucurăm de obținerea unei prime hotărâri judecătorești rămasă definitivă, care dă câștig de cauză unui număr de peste 200 de membri de la Sindicatul Gorj, dar și de multe decizii favorabile obținute la fond, care urmează a rămâne definitive sau vor fi atacate la Curtea de Apel.

dinpadure.ro: În acest context, aveți o colaborare bună cu administrația Romsilva?
Silviu Geană: Avem, în general, o bună colaborare cu Romsilva, cu unele excepții ce țin în mod special de asigurarea fondurilor necesare plății contribuțiilor suplimentare pentru locurile de muncă recunoscute de lege ca fiind încadrate în condiții speciale, unde avem un diferend major de interpretare a legii, fapt ce a condus la sumedenia de procese despre care am amintit și, de asemenea, pe unele aspecte ce țin de aplicarea Contractului colectiv de muncă și a Statutului personalului silvic, lipsa de dotare a personalului silvic cu echipamentul de lucru necesar bunei desfășurări a activității, lipsa mijloacelor de transport pentru personalul silvic de teren, lipsa armamentului de serviciu din dotare, necesitatea încheierii unor asigurări de risc de accidente și risc profesional, etc.
dinpadure.ro: Sunt silvicultorii bine plătiți? Având în vedere că au grijă de păduri, pe care toată lumea le iubește…
Silviu Geană: Meseria de silvicultor, temeinic făcută, este în general o meserie grea, o meserie vocațională, pe care nu o poți face decât din convingere și pasiune. Nu putem spune că silvicultorii sunt în prezent bine plătiți, dar s-au făcut unele progrese în ultimii ani, în special prin corelarea unor componente salariale cu salariul minim brut garantat în plată. Membrii noștri de sindicat au fost însă extrem de afectați de reducerea valorii normei de hrană prin înjumătățirea tichetelor de masă care în prezent se acordă la valoarea „record” de 12 lei net, chiar dacă prețurile alimentelor sunt în continuă creștere. În aceste condiții, este imposibil ca un silvicultor, care lucrează în medie 10 ore pe zi în pădure, în condiții atmosferice vitrege și cu un efort fizic considerabil, să-și poată acoperi necesarul de hrană cu 12 lei.
Anul trecut am contestat Legea nr. 296 privind introducerea unor măsuri fiscal-bugetare prin organizarea de acțiuni de protest, prin sesizarea instituției Avocatul Poporului, a Guvernului, a Parlamentului și a Președintelui României, fără a avea însă un rezultat concludent până în prezent.

dinpadure.ro: Mai sunt pădurarii în pericol sau au scăzut atacurile împotriva lor?
Silviu Geană: Există încă o presiune asupra personalului silvic de teren, iar în acest sens aș dori să exemplific cazul a doi pădurari de la Ocolul Silvic Podu Iloaiei, de la Iași, care în urmă cu două luni au fost agresați de un grup de cetățeni de etnie, fiind atacați cu bâtele, ziua în amiaza mare. Culmea este că, deși s-a solicitat intervenția organelor de ordine publică, agresorii au atacat inclusiv mașina poliției, spărgându-i geamurile.
Federația Silva a solicitat intervenția Procurorului General pentru monitorizarea actelor de cercetare şi urmărire penală ce se efectuează în cazurile de agresiune îndreptată împotriva personalului silvic (infracţiuni de omor, vătămări corporale, ultraj, ameninţări, distrugere a unor bunuri) şi dispunerea unor măsuri urgente în scopul efectuării cu celeritate a cercetărilor, pentru anchetarea și pedepsirea autorilor acestei agresiuni asupra personalului silvic.
dinpadure.ro: Care sunt prioritățile Federației pe termen scurt?
Silviu Geană: Una din prioritățile majore ale Federatiei Silva este viitorul Cod Silvic, proiect de lege extrem de important pentru funcționarea sectorului silvic național. Dacă proiectul de lege rămâne în forma adoptată de Senat, va fi o piatră de moară agățată de gâtul administratorilor de păduri și a personalului silvic din România.
O prioritate este, de asemenea, câștigarea proceselor pentru recunoașterea și încadrarea personalului silvic în condiții speciale și obligarea angajatorilor la plata contribuției suplimentare pentru aceste condiții, astfel încât membrii noștri de sindicat care ne-au împuternicit să-i reprezentăm să poată beneficia de reducerea vârstei de pensionare și majorarea adecvată a punctajelor.

dinpadure.ro: Am văzut că ați depus multe amendamente la noul Cod Silvic, aflat acum în Parlament. Inclusiv unul referitor la obligația ca organizarea de cursuri pentru pădurari să fie făcută de instituții acreditate. Ce-i drept, au apărut tot felul de „școli” care dau diplome…. Avem o problemă cu noii angajați și nivelul lor de pregătire?
Silviu Geană: Da, am depus mai multe amendamente de fond asupra Proiectului de Lege privind Codul Silvic și le vom susține în cadrul dezbaterilor, care sperăm noi, vor fi organizate de cele trei Comisii de raport asupra proiectului, Comisia juridică, Comisia pentru Mediu și Comisia pentru agricultură-silvicultură din Camera Deputaților. Amendamentul referitor la pregătirea profesională a personalului silvic este de fapt corelarea cu prevederile Legii 234/2019, prin care s-au adus unele modificări la Statutul personalului silvic.
Avem din păcate în România destul de multe așa zise „școli” care fac o formare profesională precară, iar cei care urmează aceste forme de învățare ies adesea „mai săraci” decât au fost înainte de parcurgerea acestor cursuri, dar cu o bucată de hârtie în buzunar. Avem o problemă reală cu învățământul din România și nu trebuie să ne ascundem. Distrugerea sistemului de învățământ profesional a creat tot felul de oportunități pentru „furnizorii de diplome”, iar în prezent sectorul silvic se confruntă cu o criză de forță de muncă calificată în adevăratul sens al cuvântului.
Un alt amendament important propus de Federația Silva este eliminarea procentelor de lemn fasonat (cel puțin 50 % de la 1 ianuarie 2025 și respectiv cel puțin 70 % începând cu 1 ianuarie 2030) valorificat din pădurile proprietate publică, urmând ca regulile, procedurile și modul de valorificare a lemnului să fie stabilite prin Regulamentul care va fi aprobat ulterior prin Hotărâre de Guvern.
Totodată, am propus eliminarea din Codul Silvic a evaluării de mediu a amenajamentelor silvice, dat fiind faptul că este deja reglementată în legislația specifică.
dinpadure.ro: Mai vor tinerii să lucreze în pădure?
Silviu Geană: Avem în ultimii ani mulți colegi tineri care au ales să profeseze silvicultura, meseria pe care au învățat-o în școlile și facultățile de profil, iar asta ne bucură și ne dă speranța că silvicultura nu este o meserie a trecutului ci o meserie a viitorului. Este bine că vin din urmă colegi cu idei noi, cu putere de muncă și entuziasm, pentru că sectorul silvic are nevoie mai mult ca oricând de adaptare și de inovare. Din păcate însă, urmare aplicării legislației tot mai restrictive în privința angajărilor în anul 2024 și a reducerii numărului de posturi de la ocoalele silvice, este tot mai dificil ca un tânăr să-și găsească un loc de muncă.
O provocare majoră este asigurarea forței de muncă pentru activitatea de exploatări forestiere, împăduriri și alte lucrări silviculturale, din cauza depopulării zonelor rurale, migrației forței de muncă în exterior sau migrării lucrătorilor din silvicultură către alte sectoare economice, construcții, agricultură, unde câștigurile salariale sunt mult mai mari.

dinpadure.ro: Ați transmis recent că silvicultorii au de suferit cu noua lege a pensiilor. Explicați-ne puțin despre ce e vorba și ce e de făcut.
Silviu Geană: Silvicultorii sunt extrem de nemulțumiți de Legea 360/2023 privind sistemul public de pensii, lege prin care Guvernul României și Parlamentul au abrogat începând cu 1 septembrie 2024 posibilitatea de încadrare în condiții speciale a locurilor de muncă în care se desfășoară activități de paza fondului forestier, a fondurilor cinegetice şi piscicole şi a ariilor naturale protejate; control silvic şi cinegetic; construcții forestiere; lucrări specifice de teren în activitatea de fond forestier şi împăduriri, așa cum erau reglementate în Statutul personalului silvic.
Federația Silva a acționat încă din anul 2023, contestând această lege la toate instituțiile – Consiliul Economic și Social, Guvern, Parlament, Avocatul Poporului, Curtea Constituțională și Președintele României, organizând acțiuni de protest și purtând discuții la cel mai înalt nivel, inclusiv cu Primul Ministru și Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, fără a găsi însă o rezolvare până în prezent.
La ultimul protest, organizat în 26 septembrie 2024 la Ministerul Muncii, Federația Sindicatelor Silva a propus doamnei ministru Simona Bucura Oprescu modificarea Legii nr. 360/2023, în vederea eliminării acestei inechități care va afecta în viitor un număr de peste 20.000 de silvicultori, prin preluarea textului referitor la încadrarea anumitor activități în condiții speciale din Statutul personalului silvic și introducerea acestuia în Legea pensiilor, dat fiind faptul că din 2019, când a fost legiferată această încadrare, condițiile de muncă din domeniul forestier nu s-au îmbunătățit cu nimic şi cu atât mai mult nu s-au normalizat.
De ce solicităm această modificare a Legii pensiilor, pe care o considerăm justificată și legitimă?
Pentru că:
Activitățile din silvicultură presupun efort fizic deosebit, desfășurat în condiții de teren accidentat, condiții atmosferice deosebite (temperaturi foarte ridicate sau foarte scăzute, ploi, ninsori, fenomene meteo extreme), condiții vătămătoare din partea factorilor biotici (atacuri ale urșilor și ale altor animale sălbatice, precum și numeroase atacuri ale infractorilor surprinși în pădure), care de multe ori, pun viața personalului silvic în pericol (în ultimii ani, 6 pădurari au fost uciși, iar peste 750 de silvicultori au căzut victime ale agresorilor surprinși în timp ce tăiau ilegal, sustrăgeau lemn sau au fost prinși la braconaj).
Din statisticile existente la nivelul sectorului silvic din România, s-a constatat că speranța medie de viață în silvicultură nu depășește vârsta de 63 ani, fiind cea mai scăzută speranță de viață din statele Uniunii Europene.

dinpadure.ro: Romsilva e condusă de consilii de administrație provizorii, de ani de zile. Nu aveți niciun cuvânt de spus în acest sens? Să existe totuși o stabilitate și o asumare de direcție.
Silviu Geană: Federatia Silva a solicitat în repetate rânduri scoaterea Regiei Nationale a Pădurilor de sub auspiciile unei legislații toxice pentru păduri, OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și a cerut adoptarea principiilor managementului forestier durabil în administrarea pădurilor din România, singura formă de management care permite realizarea unui echilibru între cele trei principale funcții ale pădurilor: funcția socială, funcția economică și cea ecologică, de mediu.
Această instabilitate la nivelul managementului Romsilva, unitate cu peste 14.000 de salariați, este datorată, după părerea noastră, a sindicatelor, intereselor politice girate în ultimii ani de autoritatea publică care răspunde de păduri. În acest context, mandatele provizorii, indecizia, lipsa de asumare și de fermitate în apărarea intereselor Regiei Naționale a Pădurilor și a statului român în materie de păduri au condus la o erodare instituțională și la vulnerabilizarea Romsilva, garantul gestionării durabile a unei suprafețe de 3,1 milioane hectare păduri proprietate publică de stat și 1,1 milioane hectare păduri aparținând altor categorii de proprietari.
În decursul timpului, Federația Silva a avut intervenții punctuale la conducerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prin care s-a solicitat asigurarea unei stabilități la nivelul conducerii administrative și executive a Regiei Naționale a Pădurilor, fără ca lucrurile să se schimbe în sens pozitiv.