Vicepremierul Tánczos Barna, senator UDMR de Harghita, este unul dintre semnatarii invitației la Conferința Administratorilor și Proprietarilor de Păduri ce va avea loc pe 27 martie la Miercurea Ciuc. Ediția a 4-a a acestui eveniment e organizată pe mai multe paliere de discuții și reunește specialiști din România și străinătate, șefi de ocoale silvice, universitari, companii de certifcare sau prelucrare a lemnului. Fostul ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor ne-a acordat un interviu în care a oferit detalii atât despre Conferință, cât și despre „tabloul” momentului în sector sau reorganizarea Romsilva.
dinpădure.ro: Pe 27 martie avem cea de-a 4-a ediție a Conferinței Administratorilor şi Proprietarilor de Păduri. Un eveniment care a devenit deja o tradiție. Erați ministru când a avut loc prima Conferință. Azi sunteți vicepremier și semnați, ca organizator, invitația la Miercurea Ciuc. Cum se explică faptul că ați rămas apropiat de zona silvică?
Tánczos Barna: Ca să înțelegeți și să înțeleagă și cititorii dumneavoastră, legătura mea cu pădurea n-a început odată cu ministeriatul sau cu mandatul de ministru. Am învățat acum vreo 40 de ani să tai lemne cu bunicul meu, cu fierăstrăul manual.
Am învățat să sparg lemne tăindu-mă la mână și la picior, repet, acum 40 de ani. Am învățat să apreciez buna gestionare a pădurii în perioada în care am luptat pentru retrocedarea proprietăților, prin anii 90. Am scris alături de colegii mei Legea nr. 1 și am participat activ la tot ce a însemnat statutul și relansarea acestor entități care se numesc composesorate.
Am avut într-adevăr o perioadă în care m-am apropiat și mai mult de acest domeniu cât am fost ministru. Dar și după ce am plecat, nu trece o săptămână să nu parcurg un traseu montan, să umblu prin pădure, să am discuții cu proprietari de pădure, să am discuții cu specialiști din domeniu, cu ingineri silvici, cu ocoale silvice. Deci la mine acest dialog este unul constant și, într-adevăr, a fost și o perioadă în care, în calitate de ministru, am aprofundat și mai mult și m-am apropiat și mai mult de acest domeniu. Deci sunt într-o relație de lungă durată cu tot ce înseamnă pădure, silvicultură și managementul forestier.
dinpădure.ro: Una dintre temele Conferinței este „Pădurea ca resursă strategică în contextul schimbărilor climatice”. Și la noi se vorbește mult despre schimbări climatice, doar că accentul se pune pe control, pe supraveghere. Politicile noastre publice în zona silvică sunt făcute după principiile ONG-urilor mai degrabă, nu ale silvicultorilor…
Tánczos Barna: Tocmai de aceea este foarte importantă această conferință. Trebuie să găsim o abordare corectă, un echilibru între punctele de vederi exprimate de proprietarii de pădure, de cei care se ocupă de implementarea legislației și de cei din exploatarea pădurilor. De cei care reglementează și controlează activitatea forestieră și de exploatare forestieră și de procesarea lemnului. Și, tocmai de aceea, Ținutul Secuiesc este un reper de bună practică, un reper de dialog constant.
Eu am participat foarte des la asemenea evenimente, am participat și la edițiile precedente ale acestei conferințe și cred că experții internaționali care vin și anul acesta la Miercurea Ciuc, plus APAPET, care este o organizație foarte importantă în România, vor avea o ocazie bună să vadă și să înțeleagă întregul tablou. Cât despre ONG-uri… nu putem să ne izolăm și nu putem să pierdem din vedere esența uitându-ne doar la o minoritate foarte vocală. Sunt de acord că este nevoie de un control foarte riguros, tocmai pentru a înlătura aceste suspiciuni constante și pentru a normaliza aprecierea acestui sector, dar pentru a putea oferi argumente credibile a fost nevoie de SUMAL 2, a fost nevoie de controle riguroase, a fost nevoie de eliminarea pe cât se poate de repede a părților stricate din acest sistem.
Mare greșeală am face dacă am generaliza și mare greșeală am face și în cazul în care am spune că totul este în regulă. Deci căutăm echilibru și de aceea mergem la Miercurea Ciuc, la această conferință.
Într-adevăr, România pune foarte mult accent pe control datorită unor evenimente care încă nu s-au uitat și au rămas în memoria colectivă a întregii societăți, acele furturi, tăieri ilegale, la scară largă.
dinpădure.ro: Da, dar ele nu mai sunt acum.
Tánczos Barna: Cu siguranță nu mai sunt la acea scară, dar în continuare avem obligația de a demonstra acest lucru și de a aduce date reale. Pentru că toată lumea vrea să vadă ce se întâmplă cu pădurea. În cazul pădurilor statului e nevoie să existe un control suficient de riguros care să elimine… exagerările.
Această resursă strategică – pădurea – trebuie gestionată în mod echilibrat, astfel încât să avem și resursa de lemn pentru biroururile noastre, pentru casele noastre, pentru dormitorul nostru. Pentru că inclusiv activiștii de mediu se culcă într-un pat de lemn, stau pe un scaun de lemn, mănâncă la o masă de lemn, deschid o ușă de lemn, se duc să-și petreacă vacanța în pădure, într-o zonă foarte frumoasă, într-o casă făcută din lemn. Să nu aibă impresia niciun activist ipocrit că acel lemn a fost dat de bunul Dumnezeu fără să fie tăiat vreun arbore sau să fie exploatată o pădure. Deci trebuie să fim echilibrați, să lăsăm ipocrizia la o parte și inclusiv colegii și prietenii noștri ONG-ști să caute acel echilibru care asigură pe de o parte exploatarea corectă, științifică, a pădurilor, pe de altă parte asigură și biodiversitate și protecție.
dinpădure.ro: Am văzut la Conferința de la Ciuc, la edițiile anterioare, mulți reprezentanți ai composesoratelor. Au și ei o mulțime de nemulțumiri. Legate în special de compensații. Cât ați fost ministru, ați reușit să reduceți din sumele restante… Mai e și problema zonelor de protecție strictă față de care mulți primari au reacționat…
Tánczos Barna: Compensațiile Natura 2000 au fost plătite la zi, în perioada în care am fost la minister. Au apărut întârzierile iarăși, după ce am plecat. Este într-adevăr o provocare mare pentru Guvern și pentru Ministerul Finanțelor să aloce sumele necesare și nici nu a fost, după ce am plecat, o prioritate pentru colegii mei care au venit după. Iarăși, trebuie să spun: composesoratele sunt un model în ceea ce privește reîmpădurirea și biodiversitatea păstrată.
ZPS-urile au fost interpretate greșit după ce am plecat și am reușit să corectăm această interpretare și să aibă, doamna ministru, o discuție productivă bună cu Comisia Europeană pe această temă. Și avem această propoziție care spune că ZPS-uri sau zone pentru biodiversitate, că au fost rebotezate, „pot fi instituite doar cu acordul proprietarului”.
Deci, dacă acest lucru nu se întâmplă pe proprietatea nici a UAT-ului, nici a persoanei fizice sau juridice, nu se poate institui o astfel de zonă de protecție pentru biodiversitate.
dinpădure.ro: Producătorii de cherestea din Columbia Britanică anunță că vor vinde și în Uniunea Europeană, din acest an. O piață și-așa complicată pentru ai noștri… Sunt tot mai multe anunțuri cu firme mici care își vând utilajele, pentru că nu le mai merge. Am adus vorba despre această problemă pentru că este una dintre temele Conferinței -„Lanţul valoric al pădurii şi lemnului în Europa – piaţă, reglementare şi competitivitate”. Ce puteți să îi spuneți unui om de afaceri care abia are din ce plăti salarii, nu are unde și cui vinde, e supra-controlat și mai e și filmat când transportă lemn, de parcă e infractor?
Tánczos Barna: Trebuie să trecem peste acest lucru și încă o dată un sistem de control eficient și corect cu siguranță va schimba imaginea. Este nevoie și de o comunicare publică adecvată, să nu alimentăm suspiciuni nefondate și să nu avem impresia că declarațiile ajută la curățirea sistemului sau la schimbarea imaginei acestei bresle. Atât companiile mici, cât și cele mari din România trebuie să facă în continuare investiții pentru a deveni mai eficiente.
La provocările naționale și internaționale nu vom putea răspunde altfel decât prin creșterea eficienței. Știu și cunosc acest istoric al sectorului, știu că nu s-au dat fonduri naționale sau europene datorită imaginii care a fost creată de-a lungul timpului în jurul acestui sector. Statul are o obligație față de sectorul forestier, trebuie să susțină investițiile, la fel cum susține investițiile și în celelalte domenii.
Sper să putem aloca din acest pachet de relansare economică inclusiv sistemului forestier fonduri nereambursabile sau credite subvenționate, pentru a se dezvolta. Și la nivel european Comisia trebuie să înțeleagă că nici Mercosur-ul și nici alte înțelegeri nu vor salva Uniunea Europeană sau nu vor salva piețele naționale din statele membre. Salvarea vine din interior și vine din creșterea eficienței și din investiții în aceste sectoare.
dinpădure.ro: Haideți să vorbim un pic și de Romsilva, că ați făcut parte din grupul de lucru al coaliției. S-a făcut acea hotărâre de guvern, s-a adoptat deja. Au apărut desigur multe discuții despre decizia politică din spatele acestui HG. Părea un concurs între liderii județeni.. Câtă politică a fost în această decizie de reorganizare?
Tánczos Barna: Foarte multă politică. Pentru că toate aceste decizii sunt eminamente decizii politice la nivelul guvernului și la nivelul formațiunilor politice care formează guvernul sau coaliția. A avut RNP-ul șansa să vină cu propria reorganizare sau propriile soluții izvorâte de jos în sus, din interior. Din păcate, eu personal am avut acolo prea multă îngăduință. Și au ratat această șansă de a se reorganiza conform unor propuneri venite din interior.
Motiv pentru care timpul a trecut și a venit reorganizarea forțată de decizia politică. Concluzia de bază este că RNP are nevoie de o reorganizare. Așa cum și celelalte structuri au putut deveni mai eficiente și regia trebuie să devină mai eficientă și are o responsabilitate uriașă – gestionează cea mai mare suprafață de fond forestier din România.
dinpădure.ro: Dar chiar credeți că se va face vreo economie cu această reorganizare? În afară de niște salarii de director?
Tánczos Barna: Cu siguranță se pot face economii pentru că în momentul de față, în comparație cu toate ocoalele de regim, inclusiv cele ale unităților administrative teritoriale, și lăsând deoparte parcurile și caii, RNP-ul este regia care plătește cel mai puțin pentru proprietarul de pădure, statul român.
Este prima discuție pe care am avut-o, în ianuarie 2021, cu conducerea de atunci a RNP-ului. I-am întrebat care este suma plătită pe hectar de Romsilva statului român. Era undeva în jur de 10-20 lei pe hectar. Și i-am întrebat dacă ar fi de acord, în calitate de potențial proprietar de pădure, ca ocolul să le gestioneze pădurea pentru 10 lei pe hectar… Normal, răspunsul a fost nu. Deci este loc de eficientizare la RNP, este loc de reducerea chetuirilor. Este un prim pas și eu cred că este un prim pas echilibrat. Am scăzut numărul de direcții și este un lucru bun.
Dar încă o dată, mesajul meu către regie este că trebuie să-și reașeze structurile, trebuie să-și regândească fluxurile, trebuie să-și găsească soluțiile interne proprii pentru a eficientiza activitatea.
dinpădure.ro: Putea fi făcut tot acest proces și pe calm și fără agresivitate. A început un ministru cu bonusurile, a continuat următorul ministru cu mafia și șefuții, adică demnitari ai statului român care au tratat această companie cu foarte mult dispreț. Comparativ cu dumneavoastră, care ați fost un ministru decent, să spun așa, în dialog cu Romsilva. Ei au creat o imagine teribilă.
Tánczos Barna: Îmi reproșez faptul că nu am făcut eu reorganizarea Romsilva. Și recunosc că am fost prea îngăduitor cu colegii mei din regie așteptând de la ei o propunere – de la nivelul președintelui Consiliului de Administrație sau de la nivelul directorului general. Probabil că dacă atunci aș fi presat mai mult, am fi găsit o altă soluție. Fără aceste declarații, fără aceste discuții legate de elemente din viața de zi cu zi a RNP-ului.
Unele dintre ele au fost bune pentru că au scos la iveală, poate exagerând, dar au scos la iveală lucruri care nu sunt la locul lor. Și nu trebuie să fie premiați toți, în condițiile în care nu merită. Activitatea profesionistă trebuie răspătită cu un salariu decent.
Într- o companie există diferențe între profitabilitate mai mare, mai mică și atunci trebuie și o motivare în plus pentru CEO, pentru directorul general. Eu pot fi de acord cu acest lucru, dar și exagerările au contat foarte mult în această imagine a RNP-ului.
dinpădure.ro: Să revenim la Conferința din 27 martie. Mizați pe o participare numeroasă, banuiesc. Pentru că au fost, de la an la an, tot mai mulți invitați. E un efort de organizare pe care iată că alții nu și-l permit… Sunt vremuri grele și totuși nu renunțați. De ce? Și cum de Harghita își permite? E un județ micuț. ..
Tánczos Barna: Comparativ cu avantajele pe care le generează această conferință, nu costă exagerat de mult. Consiliul Județean este alături de noi. Fără Consiliul Județean, fără dpmnul președinte Bíró Barna Botond, nu am fi reușit să organizăm această conferință. Plus că avem o echipă de tineri care s-au implicat de la bun început și în calitate de organizatori. Fac toate demersurile pentru a avea o conferință de succes. Și avem parteneri. Partenerul principal este domnul președinte al APAPET, domnul Porzsolt Levente, fostul meu consilier de la minister, și ne-a ajutat foarte mult și domnul primar. Este o echipă care contribuie la succesul acestei conferințe și le mulțumesc încă o dată foarte mult pentru implicare!
