Între „mai buna înțelegere a rolului pădurilor la atenuarea schimbărilor climatice” și „camere de supraveghere și control drastic al tăierilor ilegale”

În urmă cu câteva zile, prestigioasa revistă internațională Forest Policy and Economics (July 2026, AICI) a publicat articolul „How to assess the contribution of forests and wood use to climate change mitigation: Navigating through a controversial debate” (Cum se evaluează contribuția pădurilor și a utilizării lemnului la atenuarea schimbărilor climatice: Navigând printr-o dezbatere controversată).

Lucrarea apare sub semnătura unei echipe de specialiști recunoscuți (Gabriele Weber-Blaschke, Matthias Dieter, Thomas Knoke, Marcus Lindner și Jürgen Bauhus) de la universitățile din München și Freiburg, de la Thünen Institute of Forestry din Hamburg și European Forest Institute din Bonn. Autorii sunt membri ai Consiliul Consultativ Științific pentru Politica Forestieră al Ministerului Federal german al Agriculturii, Alimentației și Identității Regionale și, alături de alți specialiști recunoscuți din spațiul teuton, au publicat pe site-ul ministerului amintit un raport (AICI) privind despre modul cum se pot cuantifica beneficiile atenuării schimbărilor climatice ale pădurilor și utilizării lemnului, raport care a stat la baza articolului citat.

Acesta se deschide cu realitatea că, oriunde în lumea forestieră conștientă și civilizată, schimbările climatice sunt considerate între cele mai semnificative provocări globale, strâns legate de alte probleme globale majore de mediu gen deșertificare, secetă, inundații, furtuni, pierderea/reducerea biodiversității.

În acest context, pădurile, care trebuie să se adapteze la multiplele provocări ale mediului, contribuie alături de utilizarea lemnului la atenuarea schimbărilor climatice. Rolul respectiv este ilustrat, în general, prin argumente diverse, de la (1) concentrarea exclusivă pe rolul pădurilor la sechestrarea carbonului, (2) accentuarea rolului lemnului pentru evitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, ca material de substituire pentru altele mai energofage, respectiv (3) tratarea holistică a sistemului pădure-utilizarea lemnului, în legătură cu sechestrarea carbonului de către acestea, precum și sublinierea potențialului efect de substituire a lemnului pentru o anumită țară sau regiune.

Într-o astfel de perspectivă, studiile privind contribuția pădurilor și utilizării lemnului la atenuarea schimbărilor climatice au produs recomandări contradictorii, așa cum sunt:

(1) O recoltă și utilizare mai redusă a lemnului,

(2) Menținerea practicilor actuale de gestionare durabilă a pădurilor,

(3) O recoltă și utilizare a lemnului mai intensive, pentru evitarea acumulării de cantități mari de lemn în păduri.

Pornind de la acceptarea realității că problema ridicată este complexă și se bazează pe numeroase discipline diferite și interconectate, iar soluțiile practice depind de scările spațială și temporală, de subsistemele considerate, de factori naturali, economici, tehnologici și sociali diverși, lucrarea face o serie de recomandări privind cuantificarea contribuției pădurilor și utilizării lemnului la atenuarea schimbărilor climatice, așa cum sunt:

• Să se ia în considerare sistemul forestier holistic, dezvăluind relațiile dintre subsistemele de sechestrare și stocare a carbonului forestier, de stocare în produsele din lemn și potențiala substituire.
• Să se diferențieze între stocarea carbonului și efectele de substituție.
• Să se evite utilizarea factorilor generici de substituție pentru utilizarea lemnului, care pot duce la erori semnificative.
• Să se prezinte dinamic dezvoltarea pădurilor și ciclurile de viață ale produselor, pentru a alinia mai bine gestionarea pădurilor și utilizarea lemnului cu obiectivele pe termen scurt, mediu și lung de atenuare a schimbărilor climatice.
• Sa se prezinte și discute în mod transparent incertitudinile, pentru a demonstra fiabilitatea rezultatelor și concluziilor factorilor de decizie.
• Să fie luate în considerare consecințele la nivel macroeconomic, prin considerarea piețelor pentru identificarea schimbărilor în comportamentul de consum.
• Să se dezvolte scenarii cu implicarea diverselor părți interesate pentru a contribui la înțelegerea diferitelor perspective.

Recomandările de mai sus se completează fericit cu concluziile articolului, din care spicuim:

„Atenuarea schimbărilor climatice este unul dintre numeroasele servicii furnizate de ecosistemele forestiere și, prin urmare, trebuie reconciliată cu multe alte servicii (aprovizionarea cu lemn, solul, apa, peisajul, protecția naturii și conservarea biodiversității, precum și funcțiile recreative) și cu adaptarea pădurilor și a gestionării acestora la schimbările climatice globale. Astfel, silvicultura inteligentă din punct de vedere climatic (Climate-Smart Forestry) este o abordare promițătoare dacă include protejarea biodiversității și a altor servicii ecosistemice și găsirea unui echilibru între obiective temporal diferite (Verkerk et al., 2020).

Pe termen scurt și mediu, gestionarea pădurilor se va confrunta cu obiective conflictuale între atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la schimbările climatice, deoarece reducerea volumelor de lemn pe picior și, prin urmare, stocarea carbonului poate fi necesară pentru a atenua riscul de perturbări sau pentru a instala specii de lumină mai bine adaptate. Aceste măsuri, însă, servesc la menținerea sechestrării carbonului în păduri pe termen lung. Pădurile stabile, productive și adaptate la climă garantează o sechestrare eficientă și pe termen lung a CO₂. Tipurile de gestionare a pădurilor și utilizarea lemnului considerate optime din perspectiva atenuării pure a schimbărilor climatice depind de stabilitatea și potențialul de stocare al pădurilor, de utilizarea lemnului în produse durabile și reciclabile și de efectele viitoare de substituție. Acest lucru poate fi estimat pentru viitor doar folosind scenarii.

Cu toate acestea, conceptul de „păduri ca soluție bazată pe natură” (NbS) nu poate fi considerat un remediu universal, deoarece apar compromisuri cu alte obiective… NbS ar putea, de asemenea, să reducă presiunea asupra industriei în ceea ce privește reducerea directă a emisiilor de gaze cu efect de seră pe bază de combustibili fosili.

… Având în vedere nivelul total al emisiilor de gaze cu efect de seră și evoluția preconizată a pădurilor în contextul schimbărilor climatice, pădurile și utilizarea lemnului pot aduce doar o contribuție mică la atenuarea schimbărilor climatice în general în Europa, respectiv Germania. Fără reduceri suplimentare ale emisiilor de gaze cu efect de seră în alte sectoare, cum ar fi transporturile, energia, industria, construcțiile și agricultura, obiectivele de atenuare a schimbărilor climatice nu pot fi atinse. Dintr-o perspectivă societală, întrebarea crucială este în ce grad măsurile suplimentare pentru eficiența resurselor și energiei, tranziția energetică (creșterea energiei fără emisii de gaze cu efect de seră) și suficiența (reducerea consumului) vor contribui la atingerea obiectivelor Europei și Germaniei privind atenuarea schimbărilor climatice”.

Sunt întrebări pe care orice țară cu pretenții de civilitate silvică ar trebui să și le pună, iar măsurile cuvenite, într-un mediu incert, riscant și dinamic, să se aplice repede – timpul chiar nu mai are răbdare…

Și sunt întrebări fundamentale, comparativ/pe lângă cele pe care le întâlnim mereu în spațiul nostru forestier, legate cu precădere nu de problemele tehnice, ecologice și economice reale ale sectorului respectiv, ci de supravegherea și pedepsirea fenomenului tăierilor ilegale de arbori…