Fost secretar de stat în Ministerul Mediului cu atribuții în zona silvică, inclusiv Romsilva, inginerul silvic Ionuț Sorin Banciu are, de câteva zile, idei despre reformarea Regiei Naționale a Pădurilor. I-am cerut câteva detalii.
dinpădure.ro: Am văzut acest serial pe care îl postați pe pagina dvs de Facebook despre reorganizarea Romsilva și ne întrebăm, mulți, de ce acum? Ca și cum când erați în minister nu ați putut… sau, ce să înțelegem?
Ionuț Sorin Banciu: Am întrebat și eu, când am ajuns în minister, ce înseamnă, concret, coordonarea Romsilva în fișa postului secretarului de stat pentru păduri. Și răspunsurile au fost destul de vagi. Adică eu sunt un om care crede în relații instituționale. Legea trebuie să stabilească clar unde intervine un secretar de stat, până la ce nivel se duce, ce face concret. Altfel, e doar o funcție din asta, onorifică. Cineva care coordonează, într-adevăr, Direcția Generală Păduri acolo aveai ceva concret: evaluai directorul, stabileai prioritățile. Romsilva, fiind o regie autonomă care are un consiliu de administrație, care e în relație cu ministerul, coordonarea asta a depins foarte mult de tipologia secretarului de stat.
Unii au fost mai hands-on și au luat decizii pe care n-ar fi trebuit să le ia. Alții au preferat să aibă o relație instituțională. Ori, atâta timp cât un secretar de stat nu face decât să avizeze, nu să aprobe, un buget, și eventual să aibă niște discuții prietenești, tehnice, cu directorul Romsilva, impactul real al funcției de secretar de stat în coordonarea RNP, aici este.
Bineînțeles că asta ar trebui clarificat. Dacă ne dorim ca secretarul de stat pe păduri să aibă niște pârghii legale, nu informale, asupra managementului Romsilva, ar trebui să scriem asta în lege. Dar legea spune altceva.
Legea spune că regia autonomă are un Consiliu de Administrație, Consiliul de Administrație este selectat de către autoritatea tutelară, respectiv Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, care stabilește ce își dorește de la Romsilva în detalii, cu criterii și indicatori de performanță. Și mai are dreptul de a numi doi membri în Consiliul de Administrație. Iar eu așa văd această relație între autoritate și Romsilva, în care eu ca ministru dau mandat celor doi membri din Consiliul de Administrație pe teme punctuale și da, prin scrisoarea de așteptări, prin indicatorii de performanță și prin contractul de mandat urmăresc ca viziunea mea despre pădurile statului să fie implementată de către administratorul pădurilor statului numit Romsilva. Asta este o relație corectă și normală și așa scrie în lege.
Dacă ne dorim altceva, dacă ne dorim ca secretarul de stat care coordonează domeniul Păduri să aibă niște pârghii mai concrete, mai executive să le numim, atunci va trebui să schimbăm legislația. Pentru că, în momentul ăsta, nu există decât aceste pârghii informale la care eu, ca și secretar de stat, nu am vrut să apelez. Pe lângă faptul că nu am coordonat tot timpul domeniul pădurilor cât am fost în minister. Au fost niște pauze.
dinpădure.ro: O fac consilierii ministrului…
Ionuț Sorin Banciu: Da.
dinpădure.ro: Suntem din luna mai fără Consiliu de Administrație, iar din 15 iulie Romsilva nu va mai avea nici director general. E o situație…
Ionuț Sorin Banciu: Este o situație la care s-a ajuns tot prin faptul că nu s-au luat niște decizii mai devreme. Această procedură putea fi începută mai devreme, dar au fost schimbări de ministri, au fost probabil schimbări de viziuni. Nu trebuie să ne ascundem de faptul că au existat algoritmi politici în numirea CA-lui și toată această perioadă de interimat nu a ajutat pe nimeni.
Mai vine Curtea de Conturi și ne spune ceea ce știam cu toții. Că, Consiliul de Administrație a fost pe mandate provizorii. Da, este o realitate care s-a întâmplat și în alte părți, nu doar la Romsilva. Însă cred că de data asta s-a început bine. Avem o procedură demarată, avem deja dosare depuse și chiar sper că de data asta, având în vedere că avem și o nouă lege a guvernanței corporative a întreprindelor de stat, vom avea un Consiliu de Administrație selectat pe principii profesioniste care la rândul lui va trebui să selecteze un director general. Ministerul va semna contractele de mandat, indicatorii de performanță sunt clari, sunt complecși și nu chiar așa de ușor de realizat. De data asta chiar putem spune că Romsilva are un set de indicatori sau Consiliul de Administrație va trebui să livreze niște chestiuni concrete, măsurabile, nu doar profit, ci și alte obiective care vor fi transferate, bineînțeles, și conducerii executive, în acest caz directorului general.
dinpădure.ro: Spuneți de profit și aș aminti aici de această idee care se tot vehiculează de unii și alții – separarea activităților din Romsilva. Nu știu ce ar trebui să înțelegem de aici. Adică se duce spre zona privată exploatarea forestieră și administrarea rămâne? Din ce plătim administrarea? Sau cum va fi?
Ionuț Sorin Banciu: Din punctul meu de vedere, administrarea pădurilor în orice țară din lumea asta civilizată înseamnă și valorificarea lemnului. Peste tot se face asta. A, că nu vom face exploatare în regie proprie cu utilajele Romsilva, ci Romsilva va externaliza aceste servicii către firme de exploatare… ăsta cred eu că e modelul care ar trebui promovat în România. Să nu mai avem această amestecătură între vândut pe picior, exploatat cu echipe proprii și exploatat cu firme. Dar administrarea asta înseamnă: valorificarea produselor pe care le produci tu, ca regie. Și aici nu e vorba numai de lemn.
Aici cred că Romsilva poate și trebuie să-și diversifice sursele de finanțare. Există opțiuni pentru turism, care se poate dezvolta mult mai bine. Sectorul de fructe de pădure, ciuperci, unde Romsilva câștigă mult prea puțin și ar putea să o facă mai bine. Chiar și vânatul poate fi mai bine pus în valoare, nu neapărat hrana sau carnea, ci activitățile legate de vânătoare. Văd modele de ONG-uri care fac o treabă foarte bună din ecoturism, silvoturism, cu mult mai puține resurse și cu mult mai puține peisaje atât de frumoase comparativ cu ce gestionează Romsilva în momentul ăsta. Separarea activității nu o văd ca pe opțiune, însă ce văd ca esențial este să înțelegem și să trecem în statutul Romsilva că, pe lângă partea asta de profit, de valorificare a lemnului, Romsilva oferă niște servicii societății pe care lumea nu le mai vede.
S-au obișnuit să fie gratuit, neînțelegând că apă curată, aer curat, protejarea faunei, a florei, protejarea ariilor naturale protejate, patrimoniul ăsta inestibabil – caii de rasă – sunt niște servicii pe care Romsilva le oferă societății gratuit, nu plătește nimeni niciun leu pentru ele și astea trebuie cumva prinse și îmi doresc, dacă voi ajunge vreodată să decid punctual pe subiectul ăsta, ca măcar într-o balanță externă a Romsilva aceste valori să fie prinse. Pentru că există studii care pun o valoare monetară pe aceste servicii, nu trebuie să inventăm roata. Aș vrea doar așa, ca mesaj de comunicare către oameni, către public, către societate, să înțeleagă și să înțelegem cu toții că administrarea pădurilor nu înseamnă doar valorificarea lemnului și a altor produse, ci și aceste servicii care sunt mai greu de cuantificat, dar ele există și ne bucurăm cu toții de ele fără restricții.
dinpădure.ro: Referitor la imagine, se vorbește foarte mult despre imagine și despre comunicare. Dar, din câte s-a văzut, toate criticile, toate jignirile la adresa Romsilva au venit chiar de la ministru, fostul ministru Mircea Fechet. Acum toată România crede că Romsilva înseamnă bonusuri și corupție. Nu este normal când auzi de un silvicultor să spui automat că ia bonus la pensionare 100.000 de euro. Toată România asta crede, pentru că luni de zile, zi de zi asta a spus Mircea Fechet,
Ionuț Sorin Banciu: Din păcate, genul ăsta de mesaje prind mult mai mult decât mesajele pozitive. Sunt convins că sunt foarte puțini oameni care cred că Romsilva mai și plantează arbori. Este o retorică cu care eu, personal, nu sunt de acord, pentru că Romsilva înseamnă mai mult decât un director care a luat nu știu ce premiu sau bonus la pensionare sau alte bonusuri.
Sunt mulți oameni de bună credință care merită promovați. Sunt multe activități fără de care România ar arăta diferit. Oamenii ăștia care au grijă de păduri oferă niște servicii, așa cum spuneam mai devreme.
Din păcate, nevoia de a reorganiza Romsilva e evidentă, e clară, toată lumea știe. Ținta din PNRR e foarte clară. Reorganizarea RNP trebuie să se facă. Personal, nu cred că era nevoie de toată această dezbatere care n-a făcut decât să ducă percepția publică despre păduri înspre mai rău. Pentru că aici e vorba de câteva persoane din Romsilva și, mă rog, niște exemple, într-adevăr, care n-ar fi trebuit să existe dacă era mai mult bun simț. Pentru că legalitatea exista – nu cred că își permitea cineva să dea prime ilegale la Romsilva și dacă s-a întâmplat asta, cine le-a dat trebuie să plătească, cu siguranță. Însă, cred că dezbaterea despre ce ar trebui să facă Romsilva, ce trebuie să-și dorească societatea românească de la Romsilva, trebuie să fie mult mai amplă și să nu se cramponeze doar la aceste discuții despre salarii și bonusuri.
dinpădure.ro: Spuneați de dezbatere, chiar va mai fi una. O nouă dezbatere anunțată de noul ministru apropo de proiectul de hotărâre de guvern privind reorganizarea RNP. Și tot dezbatem cu prioritate cu societatea civilă. Nu vedem nicăieri atâta societate civilă ca la acest minister. Mai puțin decât specialiști, experți. Am vorbit cu președintele de la Progresul Silvic, niște oameni cu foarte multă greutate, cu zeci de ani de teren, de păduri. Nu poți să îi ignori și să chemi la discuții societatea civilă și niște ONG-uri.
Ionuț Sorin Banciu: Eu aș zice așa: dezbaterea despre Romsilva trebuie să fie cât mai largă posibil. Și n-am văzut o invitație exclusivă pentru ONG-uri de data asta. În domeniul mediului și al pădurilor în general, există un interes uriaș al societății. Această societate civilă pe care aș pune-o cu ghilimele, aș pune mai degrabă organizații de mediu sau organizații pentru protejarea naturii. Câteodată, unele dintre ele au propriile interese. Pe mine mă interesează într-o dezbatere și am fost foarte deschis când am reglementat domeniul silvic cât am stat la minister, să ascult vocea comunităților. Pentru că vocea comunităților locale care depind de pădure, care sunt lângă pădure, care sunt afectate de ce se întâmplă în pădurile de lângă ele, nu au o voce articulată. Și de multe ori, oamenii confundă vocea unor ONG-uri cu vocea comunităților locale. În ceea ce privește experții, cred că experții au datoria să participe. Nu cred că îi oprește cineva să facă asta, fie că vorbim de Progresul silvic, fie că vorbim de alte asociații profesionale din silvicultură, din exploatări forestiere, vânătoare și așa mai departe, au obligația să se implice. Pentru că dacă stăm deoparte și ne plângem că cineva ne critică sau că cineva nu vede decât partea negativă a activității, este și o parte de vină a sectorului. Sectorul trebuie să iasă în față și să spună da, sunt probleme, nu putem ascunde că sunt probleme în sectorul silvic, însă trebuie să venim și să spunem da, uite, astea sunt propunerile noastre. Și cred că s-a întâmplat asta, dar nu la fel de vizibil.
În general, pe partea de comunicare, ONG-urile sunt mult mai active, au specialiști care fac asta și cred că asta iarăși poate fi reproșat Romsilva, că nu a existat o strategie de comunicare reală, strategică, țintită, în care nu să-mi doresc doar să prezint ursuleții care se freacă de un copac în parcul național nu știu care, ci activitatea de zi cu zi a unui pădurar, să penalizez problemele din interior, să nu aștept să vină cineva din afară să vadă că nu știu care pădurar a furat lemne și așa mai departe. Și asta e tot partea de comunicare. Ori… ce s-a întâmplat în ultima perioadă n-a fost decât câte o reacție relativ sterilă la niște acuzații. E mai bine decât acum 10 ani, dar mult prea timid, comparativ cu nevoia reală a oamenilor să înțeleagă ce se întâmplă în păduri. Cu atât mai mult cât vorbim de pădurile proprietatea publică a statului, adică ale noastre, ale fiecărui român.
dinpădure.ro: Aș vrea să vă mai întreb un lucru. Sunteți de ceva timp la acea agenție pentru resurse minerale. Ați plecat din Ministerul Mediului și pare ciudat că dintr-o dată, de la biroul dvs de resurse minerale, unde aveți alte lucruri de făcut, faceți acest serial despre reforma Romsilva. Sigur, sunteți inginer silvic și vă preocupă, știm asta, dar pare așa că ne-am putea aștepta să vă vedem implicat din nou în zona silvică.
Ionuț Sorin Banciu: Știți cum este, prima dragoste nu se uită niciodată. Eu rămân ca background un silvicultor și un iubitor de pădure și de munți. Nu pot să ascund asta. Reacția mea a fost, apropo de ce discutam mai devreme, mă consider un expert în domeniul forestier și cred că oamenii ca mine, în toată dezbaterea asta care este puțin dezechilibrată, trebuie să spună:„Ăsta e punctul meu de vedere cu ce ar trebui să se întâmple la Romsilva”. Am avut ocazia să lucrez și la acest program de guvernare. El e foarte vag, spune reformă și reorganizare. Eu nu cred că Romsilva și reorganizarea înseamnă doar să reducem numărul de directori și să creștem profitul. Cred că discuția trebuie să fie mult mai amplă. Și atunci am simțit nevoia să-mi explic punctul de vedere. Și da, nu se știe niciodată ce se întâmplă în viață. Lucrurile se pot schimba. Deciziile se pot confirma sau infirma, sau schimba. Rămân totuși un iubitor al pădurilor și simt nevoia să spun lucruri când cred că am ceva de spus pe anumite teme.
