Motto:
„Voi ce-n lună zburați
Cu-ale noastre izbânzi
Nu uitați c-aveți frați
Pe planeta flămânzi.
Pâinea lor o mâncați
Printre stele zburând,
Voi degeaba zburați
Când cei subdezvoltați
Se târăsc pe pământ”.
(Adrian Păunescu, Pământul deocamdată, 1977)
La Romsilva se iau bonusuri în timp ce sunt copii în țară „care se culcă flămânzi”, a declarat ministrul Mediului, liberalul Mircea Fechet, într-o emisiune televizată.
În contextul ordonanței pentru reducerea cheltuielilor bugetare, ministerul are în vedere o eficientizare a Regiei Naționale a Pădurilor. Ca atare, Mircea Fechet vine cu un discurs ce înfierează angajații care au grijă de 4 milioane de hectare de pădure – cele mai lăudate din Uniunea Europeană – fără să se refere la soluții de management concrete.
Ministrul pus în funcție de PNL a mai spus că va desființa acele direcții silvice care nu fac profit și că obiectivul lui e „să salveze” regia.
Un subiect afișat în ultima perioadă de toți „prietenii” Romsilva, inclusiv de ministru, este cel al bonusurilor primite la pensionare, despre care Fechet spune că sunt „nesimțite”, chiar dacă directorii generali ai RNP, miniștri și parlamentarii care au susținut aceste drepturi sunt colegii săi de partid, de la PNL. Merită subliniat că bugetul Regiei Naționale a Pădurilor este avizat de Ministerul Mediului și apoi de Guvern. Cu alte cuvinte, tot ce înseamnă cheltuielile regiei sunt cunoscute și aprobate de fostul și actualul ministru al Mediului, Mircea Fechet. Nu e ca și cum abia a aflat. Dar, pe modelul colegului său, Ilie Bolojan, „dă bine la televizor” să vorbești despre cei flămânzi și să arăți cu degetul, în stil comunist, spre cei care au beneficiat de prevederile legii.
Pe de altă parte, ministrul spune că 2024 va fi un an, cel mai probabil, fără profit, lucru care contrazice declarațiile directorului general al Romsilva, Marius Sîiulescu. Acesta a anunțat că deși a fost un an greu, regia va avea un profit de peste 80 de milioane de lei.

Soluții pentru RNP
Experții pe care i-am consultat vorbesc despre câteva soluții pe care un management eficient – și nu unul pus politic – ar trebui să le ia.
Prima se referă la lemn.
Problema cea mai mare este că cei din RNP sunt obligați să taie 50% din lemn și să îl vândă fasonat. Adică fac cheltuieli pentru a scoate lemnul la drum auto sau în depozite, iar acest lemn nu se vinde. Ministrul nu vrea să reducă acest procent și l-a susținut și în noul Cod silvic. În acest moment, peste 1 milion de metri cubi de lemn e în stocuri. Nu se știe până când și cine cumpără, dacă va cumpăra…

A doua problemă: fondul de accesibilizare. Mai concret, drumuri forestiere pentru care țipă unii și alții. În ultimii ani, media de realizare a acestor drumuri – noi sau reabilitări – a fost de nici 20 de kilometri. În noul Cod silvic ministrul a insistat ca procentul să crească de la „până în 10%” la „între 10 și 20%”, ca să avem și noi ca alte țări din UE drumuri pentru cei care fac exploatare forestieră. Anul trecut, în acest fond erau circa 250 de milioane de lei, din care nu au cheltuit nici jumătate și la care între timp s-au mai adăugat și alte sume. Deci sunt sute de milioane de lei blocate în acest fond, pentru că nu poți face altceva cu acei bani. Drumuri nu se fac, pentru că nu are cine să le facă. Nu sunt proiectanți de drumuri forestiere, nu sunt nici firme. Pentru că firmele existente subcontractează de la marile lucrări de autostrăzi și drumuri expres care se fac prin Ministerul Transporturilor și de unde câștigă bani frumoși. Spre exemplu, pentru realizarea unui drum forestier în Oltenia a venit anul trecut, după două licitații, o firmă din zona Moldovei. Și vorbim de drum neted, nu unul din zona de munte.
A treia problemă: cheltuieli cu active și unități neperformante. Și aici intră parcurile, muzeul de la Posada, fructele de pădure, complexul „Silva” și caii. Toate acestea costă bugetul RNP zeci spre suta de milioane de lei anual pentru întreținere. Ce înseamnă parcurile în alte țări? Bani. În America în 2022 cheltuielile vizitatorilor în parcurile naționale au însemnat 50.3 miliarde de dolari. Au revigorat economia și susținut 378.400 de locuri de muncă. Sigur că nu ne comparăm cu SUA, dar putem păstra proporțiile și, cu un management cu adevărat liberal, am putea gândi strategii de creștere a veniturilor.
A patra problemă: obligația ca managerul general să fie inginer silvic. De ce nu un economist școlit la Harvard? De ce nu un manager de top cu realizări și CV impresionant? De ce nu un vizionar? De ce trebuie să avem manageri puși politic? De ce angajații de la resurse umane sunt ingineri silvici? De ce șeful de la herghelii trebuie să fie și el inginer silvic? Sunt domenii diferite, specializări diferite. Și, desigur, rezultate diferite.

Acestea sunt temele, nu un bonus acordat conform legii și semnat de ministrul care azi se miră la televizor de ce a semnat. Din păcate pentru noi, se miră pe limba lui Adrian Păunescu și nu a lui Brătianu.
Soluții pentru reducerea cheltuielilor trebuie să se găsească în primul rând la minister. Dar vedem ca în luna ianuarie 2025 ministerul a scos la concurs 37 de posturi. Toate în centrala ministerului. Așa da reduceri de cheltuieli!!!!
Ministrul ăsta vrea să iasă în evidenta în ochii lui Bolojan, dar o ia în freza, el habar nu avea despre Romsilva pana acum??? Cineva nu a mai cotizat, de s a supărat asa😁😁!!!
Cu competenta ,Lemn de foc ,,pentru pensionari si angajati din silvicultura cum ramine.