La câteva luni de la adoptatea în Parlament a noului Cod Silvic, mai multe instituții de profil cer „reanalizarea întregului conținut” al acestuia.
Este vorba de Academia Română – Secția de științe Agricole și Silvice – Comisia de Științe Silvice, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Secția de Silvicultură, Universitatea Transilvania din Brașov – Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere și Institutul de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”. Acestea au organizat o dezbatere pe tema noului cod și au elaborat o Scrisoare deschisă către Administrația prezidențială, Parlament, Guvern și Ministerul Mediului.
Redăm cuprinsul acestei scrisori:
„Pornind de la reacția de nemulțumire manifestată de numeroși reprezentanți ai corpului silvic și ai proprietarilor de păduri private, referitoare la unele prevederi din Codul silvic (Legea 331/2024), publicat în Monitorul Oficial al României nr. 7 (ian. 2025), Academia Română – Secția de științe Agricole și Silvice – Comisia de Științe Silvice, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Secția de Silvicultură, Universitatea Transilvania din Brașov – Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere și Institutul de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” au organizat la Brașov, în data de 18 februarie a.c., o dezbatere cu tema „Prevederile noului Cod silvic (Legea 331/2024) și cerințele unei gestionări durabile a fondului forestier național al României”.
La acestă dezbatere au participat reprezentanți ai Asociației Proprietarilor de Păduri Private din România (APPR), ai Asociației Administratorilor de Păduri (AAP), ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și ai Gărzii Forestiere Naționale (GFN).
Autoritatea publică centrală pentru silvicultură, având o agendă de lucru încărcată, nu a putut da curs invitației de a participa la această dezbatere.
Analizele de detaliu prezentate și intervențiile participanților au evidențiat existența în Legea nr. 331/2024 a numeroase prevederi care sunt contradictorii, încalcă drepturile de proprietate și de asociere, nu pot fi aplicate în termenele prevăzute, blochează activitatea de gospodărire a pădurilor României și vor genera, pe ansamblu, efecte negative majore, atât în plan economic cât și în menținerea stării de sănătate a acestora.
O dovadă certă că prevederile evidențiate în dezbatere sunt de natură să perturbe grav activitatea din silvicultură este legată de faptul că la nici 2 luni de la publicare în Monitorul Oficial, peste 1000 amenajamente silvice nu pot fi aprobate, blocând executarea lucrărilor silviculturale necesare în păduri situate pe o suprafață de peste un milion de hectare.
Asemenea blocaje se produc în prezent și în activitatea din unele domenii de importanță strategică națională (construirea autostrăzii A0 și a drumului expres București – Alexandria sau modernizarea centurii Capitalei).
Considerăm că analizele întreprinse în cadrul dezbaterii reprezintă argumente solide care ne îndreptățesc să solicităm dispunerea demersurilor legale necesare modificării, în regim de urgență, a articolelor din lege care blochează activitatea de amenajare a pădurilor și pe cale de consecință și gestionarea adecvată a pădurilor României.
Aceste modificări trebuie să reglementeze atât termene ferme referitoare la elaborarea, evaluarea de mediu, avizarea și aprobarea amenajamentelor silvice, cât și revizuirea restricțiilor referitoare la lucrările silviculturale ce se pot efectua în pădurile situate în județul Ilfov.
De asemenea, propunem ca într-un viitor foarte apropiat să se dispună reanalizarea întregului conținut al Codului silvic, astfel încât să se obțină o lege cu prevederi suple, clare, coerente și stabile, care să permită o gestionare durabilă a pădurilor României, deziderat avut în vedere încă de la inițierea procedurilor de elaborare a Proiectului de Nou Cod silvic.
Vă asigurăm că demersul nostru a fost generat, cu bună credință, din dorința ca pădurile României – patrimoniu național inestimabil – să dispună de un cadru legislativ adecvat care să permită o gospodărire în concordanță cu principiile unei gestionări durabile a ecosistemelor forestiere”.
Scrisoarea este semnată de:
- Ioan Seceleanu – Preşedinte, Secția de Silvicultură a Academiei de Ştiințe Agricole și Silvice „Gheorghe IonescuȘișești”
- Nicolae Ovidiu Badea – Președinte , Comisia de științe silvice a Secției de Științe Agricole și Silvice – Academia Română
- Lucian Curtu – Decan, Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere a Universității Transilvania din Brașov
- Șerban Davidescu – Director general, Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare pentru Silvicultură „Marin Drăcea”.
Merită subliniat că noul Cod Silvic a fost elaborat de un consorțiu format din cadre ale Facultăților de Silvicultură din Brașov și Suceava și specialiști din INCDS „Marin Drăcea”. Cei de la Suceava au lipsit însă de la dezbatere și, ca atare, nu au semnat nici această scrisoare.
Temele discutate la dezbatere și cuprinse într-o Anexă la scrioare:
- încălcarea dreptului de proprietate, prin accesul liber în păduri, recoltarea produselor nelemnoase fără acordul proprietarilor, reglementarea necorespunzătoare a modalităților de acordare a compensațiilor pentru restricțiile prevăzute în amenajamentele silvice.
- extinderea fără fundamentare și cu efecte blocante, începând cu anul 2025, a perioadei de valabilitate a unui amenajament silvic de la 10 ani, cât este în prezent, la 20 de ani.
- instituirea unui inutil instrument de planificare – „plan de gestionare durabilă a pădurilor cu o valabilitate de 20 ani, elaborat la nivel regional”. Amenajamentul silvic este instrumentul de planificare a gospodăririi pădurilor.
- obligativitatea modificării inutile a amenajamentelor silvice în vigoare sau aprobate anterior, care contravin prevederilor acestei legi; prevedere care nu va putea fi respectată în termenul prevăzut (12 luni), astfel că blocarea gestionării pădurilor va fi o certitudine;
- supunerea amenajamentelor silvice unor proceduri de evaluare și control excesive, birocratizate, care nu au alt efect decât o întârziere a aprobării acestora cu până la 2 ani, blocând astfel executarea lucrărilor silviculturale în fondul forestier național, cu implicații majore atât în plan economic, dar mai ales în menținerea pădurilor în starea necesară realizării obiectivelor ecologice, sociale și economice;
- supra-reglementarea conflictului de interese și a stării de incompatibilitate pentru personalul silvic, cu prevederi neîntâlnite la nicio altă categorie socio-profesională;
- obligativitatea ca lemnul recoltat din proprietatea publică să fie valorificat, din depozite, ca lemn fasonat în proporție de cel puțin 50% în anul 2025 și de cel puțin 70% începând cu anul 2030.
