În seara brașoveană din cadrul Turneului internațional Stradivarius 2026 „Muzele”, pe 24 iunie, un omagiu adus lui Constantin Brâncuși la 150 de ani de la naștere, violonistul Alexandru Tomescu mulțumea Bisericii Evanghelice pentru posibilitatea de a cânta din nou, alături de Dragoș Ilie (chitară clasică) și Omar Massa (bandoneon), în Biserica Neagră din localitate.
Și menționa un lucru important pentru cei care lucrează cu pădurea și lemnul: rezonanța deosebită a sălii bisericii se datorește mai ales podelei din lemn de molid, podea atipică pentru bisericile de aiurea, confecționate cel mai adesea din piatră, cărămidă sau mozaic.
Iar Alexandru Tomescu cântă (din anul 2007) pe vioara Stradivarius Elder-Voicu (1702), construită de lutierul din Cremona (1644-1737), autor a peste 1100 instrumente muzicale (mai ales viori, dar și violoncele, chitare, mandoline, chiar și o harpă!), din care cca 500 sunt încă în circulație, de-a lungul a 60 de ani de carieră. Și, de curând (Barnabei et al. Tracing the origins of Stradivari’s resonance wood. Dendrochronologia, vol. 95, February 2026, 126480), s-a descoperit că nu lacul sau tratarea lemnului cu aluminiu, calciu sau cupru stau la baza profunzimii și frumuseții sunetelor emise de viorile Stradivarius ci, evident, lemnul!
Astfel, partea superioară a cutiei de rezonanță a viorii provine din molidișurile de altitudine mare de la Val di Fiemme, în Dolomiți (zona Trentino, în estul Munților Alpi). Iar lemnul din acea zonă, care a reprezentat singura sursă pentru viorile Stradivarius în „perioada de aur” a creației sale (1700-1730), a crescut încet, are inele anuale/de creștere înguste (lățime medie 0,95 mm) și regulate, ceea ce îi oferă o „dulceață” unică.
Valoarea viorilor Stradivarius a crescut în permanență, așa că nu este de mirare faptul că prețul maxim pentru o astfel de vioară, numită „Baron Knoop” și construită în jur anului 1700, a atins astronomica sumă de cca 23 milioane de dolari în anul 2025!
Ne-am amintit de toate aceste lucruri pentru că pădurile de molid din România conțin încă lemn de rezonanță, că de el și de gospodărirea molidișurilor care produc lemn pentru instrumente muzicale s-a ocupat mult dr. Nicolae Geambașu („Cercetări privind gospodărirea arboretelor de molid cu lemn de rezonanță și claviatură”, 1995), că din România provine prima carte care se ocupă integrator de viori și producerea lor, de molidul de rezonanță și silvicultura molidișurilor cu lemn de rezonanță (Stanciu, M.D., Bucur, V. (ed.) 2025. Interdisciplinary approach to the violin. Springer Cham, 474 p.). În plus, pentru ca cercul să se închidă, România este între producătorii europeni importanți de instrumente muzicale cu coarde (mai ales viori), prin fabricile cu lutieri incredibili de la Reghin.
