O excursie de studii în landul Baden-Wuerttemberg, Germania: Ziua a patra

Autor: Prof. dr. M. Sc. ing. Valeriu-Norocel Nicolescu

Cea de-a patra zi a excursiei noastre de studii s-a derulat sub îndrumarea dr. ing. Helmut Rau, expert forestier privat, și ing. Kurt Wellmann, expert forestier privat și absolvent al facultății noastre, promoția 1983.

În prima parte a zilei, participanții au vizitat un arboret condus în codru grădinărit din regiunea Schwäbisch Hall și aflat la a patra generație (începând din anul 1815) în proprietatea familiei Wieland. Arboretul este situat într-o regiune cu temperatura medie anuală de 7,5 grade C și precipitații medii anuale de 1.040 mm (date din perioada de referință 1961-1990), pe un sol slab acid (pH 6,0) și reavăn. Terenul este orizontal, iar altitudinea medie este de 450 m.

Începând din anul 1935, în arboret s-au efectuat patru inventarieri (1935, 1949, 1994 și 2003), constatându-se creșterea volumului pe picior de la 301 m3/ha (1935) la 491 m3/ha (2003), concomitent cu reducerea ponderii în volum a bradului (61% în 1935, 29% în 2003) în detrimentul molidului (35% în 1935, 51% în 2003). Reducerea importantă a proporției bradului se consideră a fi datorată fenomenului de uscare în masă a acestei specii, apărut după anul 1980 pe fondul poluării accentuate a aerului. În paralel, ponderea speciilor de foioase (fag, paltin de munte, carpen etc) a crescut de la 3% în 1935 la 19% în 2003. Arboretul prezintă o structură grădinărită pe arbori individuali, cu zone regenerate natural, foarte dese și neregulate dimensional, constituite predominant din brad și molid.

În arboret, care prezintă o creștere curentă de 10 m3/an/ha, se intervine  o dată la 3 ani, iar volumul recoltat pe deceniu atinge 100 m3/ha. De remarcat că ultimele extracții de lemn cu fost efectuate de o firmă de exploatare cu muncitori români. În arboret, culoarele/traseele de colectare a lemnului sunt foarte dese (peste 30 m/ha), dispuse neregulat, nu la distanța constantă de 40 m din ax în ax a culoarelor rectilinii și paralele deschise în pădurile de stat.

În anul 2020, Lisa Marie Stahl, absolventă a aceleiași Școli de aplicație (Fachhochschule) de la Rottenburg și fiică a silvicultorului local Ulrich Stahl, cel care ne-a însoțit în vizita pe teren, alături de Dieter Wieland, actualul proprietar al arboretului vizitat, a instalat marteloscopul* „Dicker Busch”, primul de acest gen într-o pădure privată de codru grădinărit.

Cele mai importante date rezultate prin prelucrarea datelor preluate pe teren în marteloscop constau din:

• Numărul de arbori (cu diametrul de minimum 7 cm) la ha: 480;
• Suprafața de bază la ha: 34,5 m2;
• Volumul la ha: 460 m3, din care bradul 61%, molidul 30%, fagul 5%, alte specii 4%;
• Diametrul maxim: 73 cm;
• Indicele de zveltețe mediu: 93 (brad) și 96 (molid).

În fine, două curiozități:

1. Lucrările efectuate în arboretul vizitat omagiază figura lui Willy Gayler (1906-2001), unul dintre membrii fondatori ai „Grupului de lucru pentru gestionarea pădurilor naturale” (1950), al cărui președinte federal a fost între 1971 și 1981. În anul 1989, domnul Gayler a contribuit la înființarea (Robanov Kot, Slovenia) asociației „Pro Silva Europa”, bazată pe principiile silviculturii apropiate de natură.

2. Arboretul este parcurs de „limes” (lat. limes romanus), frontiera fortificată a Imperiului Roman, care a ocupat doar parțial teritoriul actual al Germaniei, constituită dintr-un „val de pământ” (o ridicătură înaltă de circa 3 m) și un șanț de apărare. Deviația limesului de la direcția/linia perfect dreaptă este de 80 cm pe distanța a câteva zeci de kilometri!

În cea de-a doua parte a vizitei pe teren, ing. Kurt Wellmann a explicat participanților modul în care se realizează inventarierea arboretelor (în general o dată la 10 ani, ca parte a lucrărilor de amenajare a pădurilor), lucrări care se atribuie prin licitație. Se lucrează în suprafețe de probă (SP) temporare sau permanente, parte a unui grid/rețele cu latura de 100 m sau 200 m (un punct la ha sau un punct la patru ha). Fiecare SP include patru cercuri concentrice, cu raza de 2 m, 3 m, 6 m și 12 m. În aceste cercuri se inventariază toți arborii pe categorii de grosime: sub 10 cm în cel cu raza de 2 m, minimum 10 cm în cel cu raza de 3 m, minimum 15 cm în cercul cu raza de 6 m, respectiv minimum 30 cm în cel cu raza de 12 m. Datele de teren, pentru fiecare arbore, care se preiau, începând în urmă cu trei ani, pe tablete (nu pe formulare de hârtie) și includ pe loc într-un soft instalat pe acestea, constau din coordonatele lor polare, diametre, înălțimi, clasa de vârstă, prezența vătămărilor, a calității trunchiului etc. Se preiau și informații privind lemnul mort pe sol și în picioare, în suprafețele incluse în siturile Natura 2000 urmărindu-se să existe minimum 7 m3/ha de lemn mort. Acest mod de lucru, care nu include preluarea pe teren, pe formulare de hârtie, și copierea ulterioară pe formulare specializate, prelucrate electronic prin modalități specifice, asigură posibilitatea controlului și ajustării/corectării pe teren a datelor cu eventuale probleme.

În medie, sunt necesare 40-45 minute pentru completarea lucrărilor într-o SP, iar un profesionist poate realiza până la 15 suprafețe de probă pe zi. Prețul lucrărilor pe SP: 60-65 de euro…

*Marteloscopul este o suprafață forestieră definită, de obicei de un hectar, în care se înregistrează diverse măsurători individuale legate de arbori (specii, diametre, înălțimi, clase ale trunchiului, coordonate x-y – ca în cazul de mai sus), iar aceste informații sunt procesate pentru instruirea personalului silvic. Spre exemplu, participanții la exerciții de punere în valoare – marcare și inventariere – simulată își aleg arborii de extras, pe care îi notează pe carnetele de inventariere care includ toți arborii din marteloscop, apoi datele rezultate (de exemplu, intensități ale lucrării, volume de extras) după prelucrări specifice se compară și discută cu aceștia sau cu alte persoane.