Pădure-parc la Brașov, pe 2.200 de hectare. „Oamenii trebuie readuşi în conexiune cu natura”

Comisia Tehnică de Avizare pentru Silvicultură din cadrul Ministerului Mediului a emis avizul favorabil prin care 2.226 de hectare de fond forestier din proprietatea municipiului Brașov și aflate în administrarea Regiei Publice Locale a Pădurilor Kronstadt (RPLPK) sunt incluse în categoria „pădure parc”. Aceasta este cea mai mare pădure parc din România, iar demersurile pentru înființarea ei au fost începute în urmă cu aproximativ doi ani. Un promotor al acestui demers este secretarul de stat din Ministerul Mediului, Ionuț Sorin Banciu, brașovean, de altfel, și care spune că „oamenii trebuie readuşi în conexiunea cu natura”.

Odată cu includerea celor 2.226 de hectare de fond forestier în noua categorie, pădurea este deschisă cetățenilor, susține directorul RPLPK, Dan Olteanu. Astfel, în aceste păduri este permisă, în anumite condiții, amenajarea aleilor din materiale ecologice, montarea băncilor sau a sistemelor de iluminat, amplasarea unor puncte de informare, a unor toalete ecologice sau a unor construcții provizorii din lemn. „Toate aceste intervenții au rolul de a le oferi vizitatorilor posibilitatea de a petrece câteva ore de relaxare în mijlocul naturii”, a declarat Dan Olteanu.

Peste 80% din pădurile Brașovului, incluse arii protejate

Conform evidențelor RPLPK, aproape 80% din pădurile din jurul Brașovului sunt supuse diferitelor forme de protecţie (rezervații naturale, Situri Natura 2000, etc), iar principiul care stă la baza administrării fondului forestier este că primează gradul superior de protecție. Asta înseamnă, de exemplu, într-o zonă care face parte din două categorii, respectiv „pădure parc” și „rezervație naturală”, primează regimul de protecție specific „rezervației naturale”, ceea ce înseamnă că amenajările trebuie să fie minimale.

În jurul municipiului Braşov, Regia Pădurilor Kronstadt administrează o suprafaţă de 7.820,3 ha de fond forestier, din care 6.199,7 ha sunt păduri cu funcţii de protecţie. Dintre cele aproape 6.200 de hectare de pădure cu funcţie de protecţie, 206,5 ha sunt în Situl Natura 2000 Muntele Tâmpa, din care face parte şi Rezervaţia naturală Muntele Tâmpa cu o suprafaţă de 186,7 ha. Totodată, 21,3 ha de pădure se regăsesc în Rezervaţia naturală Stejerişul Mare. Alte 1.000,4 de hectare de fond forestier aflate în administrarea Regiei sunt în Rezervaţia naturală Muntele Postăvarul (peste care se suprapune cu Situl Natura 2000 Postăvarul). De asemenea, 388,4 hectare sunt în situl Natura 2000 Piatra Mare.  

Ionuț Sorin Banciu: „ Plimbarea în natură înseamnă viaţă”

Într-un interviu acordat site-ului interespublic.ro, secretarul de stat Ionuț Sorin Banciu a explicat de unde a plecat ideea unei păduri-parc și ce reprezintă aceasta, concret.

Ideea a plecat de la un proiect pe care l-a făcut Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt, care este Ocolul Silvic al municipalităţii, împreună cu Institutul de Cercetare şi Dezvoltare în Silvicultură <Marin Drăcea> de la Braşov. Ei au analizat, au cartat de fapt, zonele pe care braşovenii le folosesc pentru recreere. Sunt oameni care se plimbă cu bicicleta pe un traseu care nu este avizat, pe anumite poteci, şi nimeni nu-şi poate asuma răspunderea pentru siguranţa acestora. Ei bine, ce s-a făcut în acest sens? Am redat, de data aceasta în mod oficial, traseele dorite de cei care vor să se relaxeze în pădure, pentru că oricum o făceau şi au nevoie s-o facă în continuare. Noi am transformat de fapt o pădure clasică, cea mai mare din România, din jurul municipiului Braşov, într-un spaţiu de recreere. Este nevoie în România, inclusiv la Braşov, de mult mai multe spaţii verzi dedicate oamenilor. Oamenii vor asta, pentru că sănătatea este foarte importantă. Am pus accent pe implicarea comunității în acest proiect. Au fost consultări publice și chestionare, ne-am asigurat că vocea brașovenilor este auzită.

Oamenii trebuie să înţeleagă, mulţi ştiu deja, că pădurea-parc este o soluţie de tratare a multor afecţiuni, începând cu depresiile până la cele psihologice. Oamenii trebuie readuşi în conexiunea cu natura. Sunt studii foarte serioase internaţionale, care susţin acest gen de tratament, este un adevăr de care autorităţile, factorii de decizie, trebuie să ţină cont şi să acţioneze ca atare acolo unde au posibilitatea să dezvolte cadrul propice pentru aşa ceva. Încet, încet, reuşim să aducem copiii în pădurea-parc, ca soluţie de renunţare la telefoane. De asemenea, cei care ajung să consume droguri, pot găsi în pădurea-parc adrenalina de care au nevoie, prin activităţile care vor fi desfăşurate aici. Se pot bucura din plin în natură, nu consumând droguri. Trebuie să ţinem cont de toate aceste aspecte, sunt avantaje colosale pe care oamenii trebuie să le înţeleagă. Plimbarea în natură înseamnă viaţă, îmbunătăţirea nivelului de trai.

Conectarea oamenilor cu natura este un act de sănătate publică.

Există o necesitate majoră în timpurile pe care le trăim să creăm zone verzi dedicate populaţiei. Una este să vezi pădurea din balcon, alta este să poţi face o plimbare în aerul curat al pădurii, pentru a te conecta cu natura, pentru a-ţi elibera stresul zilnic, într-un spaţiu natural verde, unde nu ai zgomotul centrului urban. Trebuie să înţelegem ce este mai bine pentru oameni, mai ales când ai pădurea legată de oraş şi îi vezi deja bucurându-se de ea, de atâtea generaţii. La păduri se pricepe tot românul. Una este aria protejată, în care nu poţi intra, pentru că legea îţi interzice, alta este să te bucuri de verde, aşa cum făceau braşovenii până acum, doar că acum o vor face în siguranţă”, a punctat secretarul de stat Ionuț Sorin Banciu.

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.