O plângere administrativă prealabilă împotriva Dianei Buzoianu, ministrul interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, a fost înaintată de Asociația VanPes, gestionar al unui fond de vânătoare din județul Olt. Aceștia acuză că echilibrul ecologic este afectat prin lipsa Ordinului de Ministru privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic.
Redăm textul plângerii:
„Stimată Doamnă Ministru,
Subscrisa, Asociația VanPes, gestionară a fondului cinegetic nr. 30 Crâmpoaia din jud. Olt, legal reprezentată de către Aurelian-Marian VASILE în calitate de Președinte,
În temeiul dispozițiilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și în baza prevederilor imperative ale art. 1 lit. h) și art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, formulăm prezenta:
PLÂNGERE ADMINISTRATIVĂ PREALABILĂ
Prin care vă solicităm, în mod imperativ și în regim de urgență maximă, următoarele:
- Emiterea, semnarea și publicarea imediată în Monitorul Oficial al României a Ordinului de Ministru privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada 15 mai 2026 – 14 mai 2027;
2. Recunoașterea pe cale administrativă a dreptului subscrisei și al altor gestionari de fonduri cinegetice la despăgubiri și daune interese pentru repararea integrală a prejudiciului material și ecologic cauzat fondului cinegetic, prejudiciu derivat direct din imposibilitatea gestionarului de a realiza acțiunile legale de control și combatere a prădătorilor (vulpe, șacal auriu și corvide) în perioada fătărilor și a cuibăritului (mai – iunie), din lipsa actului administrativ normativ menționat la punctul 1.
3. Emiterea de instrucțiuni de urgență către structurile teritoriale de specialitate (Gărzile Forestiere) prin care să se suspende aplicabilitatea oricăror sancțiuni derivate din neîndeplinirea obligațiilor contractuale de asigurare a efectivelor optime, având în vedere că dezechilibrul trofic iminent este generat exclusiv de neexecutarea la termen a obligațiilor prevăzute de lege în sarcina administratorului (MMAP);
I. MOTIVELE DE FAPT ȘI DE DREPT ALE PLÂNGERII
A. Inacțiunea administrativă și neîndeplinirea obligației legale imperative de către MMAP
Managementul faunei cinegetice în România este guvernat de o ierarhie strictă a normelor și termenelor. Conform art. 1 lit. h) din Legea nr. 407/2006, „cota de recoltă” reprezintă „numărul de exemplare din fauna de interes cinegetic aprobat anual de către administrator pe specii și gestionar până la data de 15 aprilie pentru specia căprior și până la 15 mai pentru celelalte specii sedentare admise la vânătoare, care se pot vâna în cadrul unui fond cinegetic”.
Mai departe, legea instituie o obligație imperativă, insusceptibilă de prorogare discreționară, prin dispozițiile art. 6 alin. (1) lit. f), stipulând că Ministerul Mediului, în calitate de administrator, „stabilește și aprobă anual, până la data de 15 mai, cotele anuale de recoltă pentru speciile admise la vânătoare, cu avizul autorității publice centrale care răspunde de protecția mediului”. Caracterul executoriu al cotelor este definit prin aceeași literă: „cotele de recoltă astfel aprobate devin obligatorii de realizat, fără alte avize, acorduri sau autorizări suplimentare”.
Astăzi, data formulării prezentei plângeri prealabile, termenul de decădere prevăzut de legiuitor (15 mai 2026) s-a împlinit. Cu excepția Ordinului nr. 800 din 30 aprilie 2026 care aprobă exclusiv cotele de recoltă pentru specia căprior, Ministerul pe care îl conduceți a omis în mod culpabil să emită actul administrativ cu caracter normativ necesar pentru restul speciilor sedentare, care include și totalitatea speciilor prădătoare. Mai mult, proiectul de ordin nu a fost publicat nici măcar în secțiunea destinată dezbaterilor publice, conform rigorilor Legii nr. 52/2003, atestând o pasivitate administrativă cronică.
În sensul prevederilor Legii nr. 554/2004, această inacțiune se încadrează în „nesoluționarea în termenul legal a unei cereri”, reprezentând un „refuz nejustificat” cu exces de putere din partea autorității. Excesul de putere rezidă în faptul că Ministerul se substituie voinței legiuitorului și blochează executarea legii, transformând peste noapte activitatea de vânătoare dintr-o unealtă de management obligatorie într-o imposibilitate juridică.
B. Impactul ecologic catastrofal asupra fondurilor cinegetice în absența controlului prădătorilor
Asociația VanPes deține calitatea de gestionar al fondului cinegetic nr. 30 Crâmpoaia din jud. Olt și se află sub incidența obligațiilor stricte ale Contractului de gestionare a faunei cinegetice, la fel ca alte câteva sute de gestionari de fonduri cinegetice. Conform reglementărilor specifice privind echilibrul ecologic cuprinse în Ordinele de ministru privind cotele de recoltă stabilite pentru sezoanele anterioare, gestionarilor li se recomanda ca “pentru diminuarea efectelor negative pe care speciile de pradă le au asupra efectivelor de căprior, iepure, fazan și potârniche …. să organizeze și să desfășoare lunar, în perioada legală de vânare, acțiuni având ca scop realizarea integrală a cotelor de recoltă aprobate pentru speciile vulpe și șacal, precum și combaterea câinilor hoinari și a pisicilor sălbăticite”.
Prin refuzul dumneavoastră de a aproba cotele de recoltă la data de 15 mai, ați paralizat exact acest proces specific managementului cinegetic. Trebuie luat în considerare impactul devastator al calendarului: lunile mai și iunie reprezintă intervalul biologic optim pentru fătările la căprior, pentru puii de iepure și pentru ecloziunea speciilor de păsări care cuibăresc pe sol (potârniche, fazan, etc.).
Populațiile de șacal auriu și vulpe au înregistrat creșteri demografice impresionante la nivel național iar în lipsa de prădătorilor naturali în majoritatea fondurilor cinegetice din țară, singurul factor limitativ al expansiunii mezoprădătorilor rămâne vânătoarea. Literatura de specialitate arată că, în perioada mai-iunie, prădători precum șacalii și vulpile aplică o presiune uriașă asupra faunei, capturând cu mare ușurință puii erbivorelor și decimând speciile cuibăritoare la sol (fazanul, potârnichea). Lipsa de acțiune impusă de dumneavoastră prin tăcerea administrativă condamnă la dispariție un procent alarmant din sporul natural anual al acestor specii de interes cinegetic și conservativ, generând un colaps în structura lanțului trofic.
Nu în ultimul rând, vă învederăm prevederile de biosecuritate ignorate prin inacțiunea autorității. Controlul populațiilor de șacal și vulpe este o dispoziție legală cu caracter permanent pentru prevenția transmiterii bolilor parazitare (zoonoze) și limitarea diseminării Pestei Porcine Africane (PPA). Reglementările din anii precedenți dispuneau acțiuni susținute pentru reducerea populațiilor de prădători vectori, în special în zonele afectate și de frontieră. Această activitate preventivă sanitar-veterinară a fost suprimată de către MMAP, gestionarii de fonduri cinegetice riscând să fie considerați responsabile pentru eventualele evoluții epizootice.
C. Încălcarea principiului forței obligatorii a contractelor și prejudicierea directă a gestionarilor
Relația dintre administrator (MMAP) și gestionar este guvernată de un contract de delegare sinalagmatic, structurat pe termen de 16 ani. Obligația principală a gestionarilor este de a menține efectivele optime de faună pe raza fondurilor cinegetice gestionate.
Situația curentă plasează gestionarul într-un paradox contractual viciat. Potrivit art. 18 alin. (1) lit. d) din Modelul contractului-cadru aprobat prin ordin de ministru, contractul de gestionare se reziliază de drept de către administrator în cazul în care se constată o „scădere nejustificată a populațiilor de faună de interes cinegetic la care sunt stabilite efective optime cu mai mult de 20% față de momentul preluării gestiunii, dacă efectivele preluate în gestiune au fost mai mici decât efectivele optime, sau cu mai mult de 10% față de efectivele optime, dacă efectivele preluate în gestiune au fost mai mari sau egale cu efectivele optime”. Cum perioada fătărilor atrage prădarea masivă a tineretului pe fondul neputinței noastre legale de a recolta prădătorii, populațiile pot scădea drastic. În consecință, putem fi sancționați contractual prin reziliere pentru o dinamică negativă generată tocmai de interdicția impusă abuziv de către Minister, prin neemiterea cotelor de recoltă.
Simultan cu impunerea acestei paralizii, gestionarul este forțat să își onoreze clauzele pecuniare, achitând a doua tranșă din tariful anual de gestionare chiar la data de 15 mai , suportând cheltuieli cu hrana complementară și angajând personal specializat de pază care nu poate acționa conform sarcinilor trasate de principiile managementului cinegetic responsabil. Această inechitate atrage răspunderea directă, delictuală și contractuală, a autorității emitente pentru prejudiciile suferite.
D. Justificarea interesului legitim pentru declanșarea Contenciosului Administrativ
Asociația VanPes formulează prezenta plângere atât în apărarea unui interes legitim privat, cât și a unui interes legitim public.
Interesul legitim privat este indiscutabil, derivând din afectarea gravă a patrimoniului Asociației și a dreptului de gestionare conferit prin Contractul de gestionare a faunei cinegetice (costuri de întreținere disproporționate, daune previzibile plătite fermierilor, imposibilitatea colectării cotizațiilor, riscul rezilierii contractului).
Interesul legitim public se fundamentează pe menirea statutară a asociației noastre de a milita pentru protecția naturii și de a asigura stabilitatea populațiilor de faună sălbatică. Dezastrul ecologic provocat de lipsa controlului asimetric asupra prădătorilor oportuniști constituie o atingere gravă adusă mediului, patrimoniu al întregii națiuni, a cărui gestionare a fost încredințată subscrisei și altor gestionari de fonduri cinegetice. Potrivit practicii obligatorii a instanțelor (inclusiv jurisprudența stabilită prin Decizia RIL nr. 8/2020 a ÎCCJ), acest interes public este intim legat de actul administrativ normativ a cărui emitere o solicităm imperativ.
II. CONCLUZII ALE PLÂNGERII ȘI CONSECINȚE PROCEDURALE
Față de aceste argumente factuale și deducții de drept administrativ și contractual, subscrisa vă solicită emiterea imediată a Ordinului de aprobare a cotelor de recoltă. Orice zi de întârziere peste termenul de 15 mai atrage consolidarea prejudiciilor biologice și materiale enunțate anterior.
Vă învederăm că, în situația în care Ministerul pe care îl conduceți va menține această conduită de inacțiune sau va emite un refuz nejustificat la solicitările expuse, vom acționa în consecință potrivit prevederilor legale în vigoare, prin:
- Sesizarea Instanței de Contencios competente, prin introducerea acțiunii în fond conform prevederilor Legii nr. 554/2004, pentru obligarea MMAP la emiterea actului normativ și la recuperarea întârzierilor.
- Formularea pretențiilor financiare pentru despăgubiri și daune-interese, cuantificând pierderea de efective prin atacurile șacalilor și ale vulpilor înregistrate din culpa statului, recuperarea costurilor de pază ineficientă și returnarea unei cote proporționale din tariful de gestionare achitat conform contractului.
- Depunerea unei plângeri pentru abuz în serviciu (nepunerea în executare a unor acte vitale), având în vedere că inacțiunea dumneavoastră produce perturbări ecologice semnificative și expune sănătatea publică la riscuri veterinare sistemice prin lipsa recoltării speciilor vector de focar (PPA și Rabie).
Cu respect,
Aurelian-Marian VASILE, reședinte Asociația VanPes”.
Sursa: Asociația VanPes
Fotografia cu doamna ministru și șacalul a fost generată de AI. Știm cu toții că are în birou o pisică, nu un șacal 🙂
Foarte bine facut !
Putin cam lung( judecatorii nu intra in amanunte) dar altfel, foarte bine!
Felicitari si Doamne’ajuta !