Planul de management al Rezervației Biosferei „Delta Dunării” se dezbate acum la Tulcea, în prezența ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet. Participă atât specialiști în conservare, cât și reprezentanți ai localnicilor, ai autorităților locale și fermieri.
„Mă bucur că am reușit să fac și acest pas, deși cu întârziere. Să vin aici, în Delta Dunării, să discut față în față cu oamenii a căror viață se va schimba. Îmi propun ca acest dialog să nu fie unul făcut în viteză. Sper să hotărâm împreună cum va arăta Delta Dunării peste zece ani, când acest Plan expiră.
Sunt multe lucruri prin care putem îmbunătăți viața oamenilor care au ales să rămână aici. Trebuie să ne asigurăm că Delta că rămâne și generațiilor următoare, pentru că este un loc unic în Europa.
Sunt aici pentru a auzi direct propunerile față de acest document extrem de stufos, inaccesibil pentru un om fără pregătire specifică, dar așa știm noi să facem planuri deocamdată în România.
Mandatul meu a fost unul plin cu multe lucruri pe care spunem că le-am făcut, unele mai bine, altele mai puțin bine. Dar Delta Dunării a fost sus în lista mea de priorități.
Niciun metru pătrat din zone de strictă protecție nu se decide în lipsa consultării comunităților locale, în lipsa cetățenilor”, a spus ministrul.
Peste 80% din suprafața Rezervației este deja acoperită de zone protejate, spun însă locuitorii, îngrijorați. „Nu am găsit cuvântul OM nicăieri”.
O prevedere care îi nemulțumește este „interzicerea subvenției pe agricultură în heleșteele piscicole care au fost transformate în zone agricole, excepție fac amenajările pentru care a fost aprobată în condițiile legii introducerea în circuitul agricol până la data aprobării prezentului Plan de management. Pe scurt, se dorește continuarea acordării acestor subvenții pentru terenurile deja introduse în circuitul agricol iar pe viitor aceste terenuri să nu mai poată beneficia de subvenții”.
Reprezentanții fermierilor spun însă că orice teren cultivat poate primi subvenții, conform reglementărilor europene.
„Există deja o sentință a Curții Europene de Justiție conform căreia orice teren cultivat agricol poate avea subvenții. Avem peste 60.000 de hectare de teren agricol în cadrul Rezervației.
Agricultura ecologică este reglementată pentru orice teren, chiar și UNESCO.
Ne dorim ca în cadrul acestui Plan să avem parte de ceea ce ne permite legea națională și internațională. Nu mai sunem în acea agricultură cu plugul și calul. Vorbim de agricultură conservativă, de precizie, și ne-am dori ca în cadrul Rezervație să avem zone de dezvoltare economică, și zone protejate și zone strict protejate. Locuitorii din asta trăiesc, pentru că turismul ține două luni pe an în 3 – 4 localități. Noi dorim să rămânem aici, cum a trăit și bunicii noștri, și copiii noștri. Ne dorim ca peste zece ani să fim tot aici, nu cum arată astăzi planul din punct de vedere economic”, a spus un fermier.
Trebuie să ne hotărâm ce vrem să facem. Va trebui să decidem. Nu aș vrea să plecăm de la premisa că o anumită activitate răspunde cerințelor Deltei Dunării. Nu ne propunem să fim mai ambițioși decât Uniunea Europeană, deși avem aici cee ace nu are niciun stat din UE. Trebuie să decidem câtă agricultură facem. Îmi doresc să avem o plajă cât mai largă de activități, pentru că le putem face pe toate”, a spus ministrul.
Un ghid turistic a vorbit despre depopularea Deltei. „Localnicii trebuie ajutați să rămână în baltă, cum spunem noi și învățați să discerană că binele comunității primează în detrimentul binelui personal. Trebuie alocate fonduri pentru educația oamenilor prin cursuri de mediu și de bune practici într-o arie protejată. Bucureștiul trebuie să se gândească foarte bine dacă se dorește să avem aici lipoveni și români sau o vom umple cu oameni veniți din Asia”.
Primarul din Ceatalchioi a spus că într-o localitate au avut un singur copil la grădiniță și s-a plâns că sunt „oropsiți”.
