PNRR împăduriri, tabloul neputinței. După birocrație și minciuni, urmează procesele

Autor: Aurelian Vasile, Asociația Vanpes

Pe data de 6 august s-a publicat în transparență decizională proiectul de ordin prin care se propunea modificarea Ghidului de finanțare pentru împăduririle prin PNRR, modificându-se data limită pentru depunerea proiectelor de împădurire de la 26 ianuarie 2026 la 1 septembrie 2025.

În referatul de aprobare se invoca faptul că este necesară modificarea datei de depunere a proiectelor de împădurire pentru că „procesul de selecție si avizare este unul minuțios” sugerându-se astfel că cei de la MMAP nu vor avea timp să avizeze proiectele depuse pe ultima sută de metri.

Tot in referatul de aprobare se menționează fără a fi prezentate date concrete că ar fi un volum mare de proiecte depuse.

Această afirmație vine în totală contradicție cu susținerile publice ale MMAP prin vocea doamnei ministru Diana BUZOIANU care de ceva timp spune că bugetul pentru împăduriri alocat prin PNRR se va reduce și odată cu el și ținta asumată de România, de la 26.760 ha la 18.000 ha. Bugetul și ținta au mai fost reduse odată aproape la mai mult jumătate, la sfârșitul lunii august 2024.

Bugetul alocat prin PNRR pentru împăduriri provine în întregime din componenta de grant adică sunt bani oferiți gratuit de Uniunea Europeană, nu oferiți cu titlu de împrumut, dar condiționați de atingerea unei suprafețe minime care trebuie împădurită.

Astfel, o reducere a bugetului și a țintei ar fi trebuit făcută doar în situația în care România nu putea împăduri 26.760 ha până la sfârșitul campaniei de plantare din primăvara lui 2026.

Plecând de la aceste informații contradictorii, dar și de la informații furnizate verbal de către diferite persoane din cadrul Gărzilor Forestiere și a Direcției Generale PNRR a MMAP, Asociația VanPes a solicitat Direcțiilor Județene de Mediu (fostele Agenții de Protecție a Mediului) și Gărzilor Forestiere să îi furnizeze o serie de informații de interes public care să arate cum au evoluat în timp depunerile pentru acordurile de mediu pentru proiectele de împădurire respectiv depunerile proiectelor de împădurire la Gărzile Forestiere.

După ce a primit răspunsuri de la 32 din 41 de Direcții Județene de Mediu și de la 8 din cele 9 Gărzi Forestiere a ieșit la iveală o situație aproape ireală dacă ne raportăm la informațiile comunicate public până atunci de către MMAP.

De când a preluat mandatul de ministru doamna Buzoianu a insistat pe cele aproximativ 9.000 ha plantate până acum, sugerând astfel că nu a existat interes pentru program și că probabil nu se va atinge ținta asumată prin PNRR. Apoi a început să aducă în discuției reducerea bugetului și a țintei, arătând cu degetul către cei de la Comisia Europeană că ne-a impus aceste reduceri și că dumneaei se zbate să plantăm cât mai mult.

Ei bine, la începutul lunii august, din datele culese de Asociația VanPes și folosindu-se formule de aproximare pentru județele pentru care nu se primiseră informațiile, rezulta următoarele:

La mijlocul lunii ianuarie 2025 numărul de hectare pentru care se solicitau acorduri de mediu de la APM-uri a început să crească exponențial.

În aprilie 2025, la APM-uri erau depuse proiecte care cumulau peste 23.000 ha în condițiile în care ținta de 26.760 ha includea și reîmpăduririle pentru care nu se solicita acord de mediu și care până atunci totalizau peste 3.000 ha

Timpul mediu de obținere al acordului de mediu – fără de care nu se poate depune un proiect de împădurire – era de 96 de zile.

Nu a existat niciun proiect pentru care APM-urile să refuze eliberarea acordului de mediu.

La începutul lunii august 2025, la nivelul Gărzilor Forestiere erau depuse proiecte pentru o suprafață de peste 27.000 ha (22.000 avizate și 5.000 în curs de avizare).

Tot la începutul lunii august, la APM-uri, numărul de hectare pentru care se ceruse acordul de mediu sărise de 33.000.

Astfel se poate observa că încă din luna aprilie era evident că România va depăși ținta asumată prin PNRR.

Acum vin două întrebări logice:

De ce se discută de reducerea bugetului și a țintei de împădurire prin PNRR dacă încă din aprilie se știa că vom depăși această țintă și nu vom avea cum să suportăm penalități?

De ce MMAP nu a făcut publice aceste date și de ce nu le-a menționat în referatul de aprobare pentru proiectul de ordin de reducere a termenului de depunere a proiectelor de împădurire?

Pentru a primi răspunsuri la aceste întrebări, Asociația VanPes a solicitat MMAP să organizeze o ședință publică pentru a dezbate proiectul de ordin de reducere a termenului de depunere a proiectelor de împădurire.

Această ședință a avut loc ieri, 1 septembrie, fiind prezidată de către Secretarul General al MMAP domnul Alexandru AVRAM care în deschidere a spus deschis că trebuie oprită depunerea proiectelor de împădurire fiindcă deja au fost depuse proiecte pentru peste 36.000 ha.

Totodată, a precizat că noua țintă negociată este de 18.000 ha incluzând și suprafețele reîmpădurite și că nu se mai poate reveni asupra ei fiindcă a fost cerută în mod expres de Comisia Europeană care, pusă în fața datelor prezentate de România, nu a crezut că România poate împăduri 26.760 ha atât timp cât până acum a împădurit doar 9.000 ha.

Reprezentantul Asociației VanPes l-a întrebat pe domnul Avram când a fost negociată această reducere și dacă au fost prezentate datele care arătau în mod evident că România va depăși ținta asumată iar domnul Avram a ținut să precizeze că nimeni nu putea avea încredere că dacă în 3 ani am plantat doar 9.000 ha, vom fi în stare să plantăm diferența până la 26.760 în ultimul an.

Reprezentantul Asociației VanPes a pus accentul pe faptul că era previzibil că după mărirea primei de sechestrare forestieră de la 465 EUR la 640 EUR/ha/an despre care a început să se discute încă de la sfârșitul anului 2024 și a fost oficializată în aprilie 2025, să urmeze o creștere semnificativă a numărului de hectare pentru care se vor depune proiecte de împădurire și acest lucru era deja o certitudine chiar la momentul oficializării măririi primei.

S-a spus că prin reducerea bugetului și a numărului de hectare care se vor putea împăduri prin PNRR, mulți aplicanți nu vor mai putea obține finanțare rămânând cu o pagubă extrem de mare, însă cei de la MMAP au susținut că depunerea proiectelor de împădurire și costurile aferente acestora s-au făcut pe riscul aplicanților și că MMAP nu poate fi răspunzător pentru pagubele suferite de aceștia.

Însă realitatea este cu totul alta și este una de bun simț, dar și încadrată în principii juridice consacrate: aplicanții care nu se vor încadra în noua țintă de 18.000 ha, dar s-ar fi încadrat în ținta de 26.760 ha, au fost înșelați de MMAP fiindcă lor nu le-a comunicat nimeni despre această reducere, ei calculându-și riscurile în funcție de ținta oficială de 26.760 ha, astfel că MMAP este responsabil în mod direct de aceste pagube cauzate aplicanților de bună credință.

Este total inadmisibil să refuzi bani europeni nerambursabili pentru împăduriri și în același timp să afectezi financiar persoane care cu bună credință au încercat să susțină un obiectiv de țară.

Uitându-ne peste date, putem concluziona că dacă MMAP ar fi adoptat precoce niște măsuri destul de simple (precum o primă de sechestrare forestieră atractivă de la început, proceduri simplificate pentru obținerea acordurilor de mediu, acorduri cu băncile pentru credite punte garantate cu contractele de finanțare), România ar fi putut planta lejer 56.000 ha cât se aprobase inițial prin PNRR, însă din cauza incompetenței și a indolenței acestui minister suntem în situația absurdă de a împăduri de 3 ori mai puțin.

Pe lângă banii pierduți din PNRR, acum România riscă să fie asaltată și de un val de procese din partea celor care nu vor mai prinde finanțare pentru că s-au redus bugetul și ținta de împădurire, procese în urma cărora statul va trebui să achite despăgubiri considerabile.

Mai mult de atât, aceste acțiuni ale ministerului prin care cumva e pasează vina către Comisia Europeană nu fac altceva decât să întrețină și să cultive filonul eurosceptic și extremist.

Ceea ce este intrigant și revoltător în același timp este că MMAP nu a făcut nicio postare legată de acest subiect nici pe site-ul propriu și nici pe pagina de Facebook, în condițiile în care zilnic face postări pe alte subiecte care sunt mai puțin importante.