Pasionaţii de off-road și enduro şi deşeurile aruncate de turişti şi localnici au continuat şi în acest an să fie cele mai mari probleme cu care se confruntă administraţia Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş.
Directorul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş (PNCB-H), Hegyi Barna, a declarat pentru informatiahr.ro că şi în vara care a trecut, în zona Lacului Roşu şi a Cheilor Bicazului a persistat problema gunoaielor. Acesta a spus că pe drumul dintre Gheorgheni şi Lacu Roşu „e dezastru: în fiecare loc unde se poate opri e plin de deşeuri”. Conform directorului PNCB-H, din această cauză Primăria Gheorgheni trebuie să organizeze încontinuu acţiuni de salubrizare. De asemenea, în jurul Lacului Roşu şi Cheilor Bicazului sunt organizate permanent astfel de acţiuni, la care participă, pe lângă angajaţi ai parcului, jandarmi montani şi salvamontişti, voluntari şi beneficiari de ajutor social din Bicaz-Chei. La o astfel de acţiune se adună cel puţin o tonă de deşeuri.

Hegyi Barna a declarat că între Gheorgheni şi Lacul Roşu, dar şi în staţiune, cei care aruncă deşeuri sunt turiştii.
Acesta a detaliat că, în Cheile Bicazului, sunt comercianţi care nu au încheiate contracte pentru transportul deşeurilor, motiv pentru care le aruncă în tomberoanele amplasate de Primăria Bicaz-Chei. În acest fel tomberoanele sunt umplute rapid cu gunoaie, iar câinii vagabonzi şi animalele sălbatice le împrăştie peste tot. Totodată, în zona Cheilor Bicazului sunt anumite locuri în care localnicii aruncă deşeurile în pădure. „Sunt depozite ilegale în pădure de zeci de ani”, a spus Hegyi Barna. Acesta a dat exemplul unui cătun care nu avea organizat sistem de colectare a deşeurilor şi localnicii aruncau gunoaiele în pădure. Acum sunt tomberoane şi acolo, însă maşina de la salubritate nu poate circula iarna pe drumul forestier, când e zăpadă şi gheaţă.
Directorul PNCB-H a afirmat că au fost aplicate şi sancţiuni, însă „e foarte greu să identifici omul care aruncă deşeuri”, astfel că rangerii au aplicat amenzi pentru accesul neautorizat în parcul naţional. Potrivit acestuia, au fost amplasate camere de filmat pentru a putea să-i depisteze pe cei care aruncă deşeuri, însă acestea au fost distruse. De asemenea, unele dintre tomberoanele din Cheile Bicazului au fost şi furate. „Nu poţi să pui non-stop un om lângă tomberoane…”.
Practicanţii de off-road „ştiu că fac ceva ilegal, dar tot încearcă”
În ultimii ani, o altă problemă serioasă cu care se confruntă administraţia parcului este generată de persoanele care intră cu vehicule motorizate în aria naturală protejată. Pasionaţii de off-road creează dificultăţi personalului parcului naţional deoarece ignoră indicatoarele, intră cu ATV-uri, motociclete sau maşini de teren în aria protejată, distrug solul, sperie animalele sălbatice, dar deranjează şi persoanele care vin în parc în drumeţie, pentru linişte şi aer curat.

Hegyi Barna a spus că practicanţii de off-road ştiu că este parc naţional, fiind amplasate panouri de avertizare, şi că nu au voie să intre cu vehicule motorizate. „Imediat când îi văd pe colegii noştri, o iau la fugă. Ştiu că fac ceva ilegal, dar tot încearcă”, a spus directorul PNCB-H. Acesta a precizat că sunt păreri conform cărora ar trebui desenate anumite trasee, pe unde să se poată merge cu vehicule motorizate. Însă nu consideră că e o idee practică, deoarece „ei nu vor să meargă pe trasee predefinite”. „Vor să meargă în cele mai frumoase locuri, neaccesibile”, a punctat directorul PNCB-H.
Acesta a precizat că s-au luat şi alte măsuri pentru descurajarea acestui fenomen, cum ar fi deplasările mai dese în teren cu jandarmii montani şi amplasarea de camere de supraveghere. În momentul de faţă sunt amplasate aproximativ 20 de camere de filmat. „Acum au început să aibă un preţ destul de accesibil aceste camere, mai găsim surse de finanţare sau din fonduri proprii şi mai achiziţionăm cel puţin 10 anul viitor”, a precizat Hegyi Barna.
Cei care intră în parc cu vehicule motorizate îşi demontează numerele de înmatriculare, pentru a nu fi identificaţi ulterior pe camerele de supraveghere. Directorul parcului a spus că şi la sfârşitul săptămânii trecute un ranger a observat trei indivizi cu motociclete pe vârful Hăşmaşului Mare. „Aceste enduro nu au numere de înmatriculare şi imediat cum ne văd o iau la fugă. Şi de pe maşini, şi de pe ATV-uri sunt demontate plăcuţele de înmatriculare ca să nu fie ulterior identificabile pe camere”.

Directorul a explicat că sunt şi grupuri mai mari care intră organizat cu vehicule motorizate în parcul naţional. Când sunt prinşi, aceştia invocă tot felul de motive, „cum că ei se duc la nu ştiu ce stână, dar de fapt nu au nicio treabă”, deoarece sunt numere de înmatriculare din Ungaria şi se observă că sunt cu un localnic care duce rude sau turişti cu maşini de teren în aria protejată. În Ungaria sancţiunile sunt mai mari, iar această acţiune de a înlătura vehiculele din ariile protejate a început de mai mult timp – „şi ei cred că în România încă se poate”. Hegyi Barna a spus că există legislaţie în acest sens, „însă suntem prea puţini cei care punem în aplicare această legislaţie”. De asemenea, acesta consideră că şi amenzile sunt mici pentru turiştii străini, pentru a-i descuraja să intre cu vehicule motorizate în parc.
Amenzile prevăzute de lege sunt cuprinse între 5.000 şi 10.000 lei pentru persoane fizice. Pentru persoane juridice amenda este cuprinsă între 30.000 şi 60.000 lei, dar dacă este achitată în 15 zile, se plăteşte numai jumătate din minim, adică 15.000 lei.

În sezonul rece, dacă va fi zăpadă, Hegyi Barna consideră că vor fi iar probleme provocate, de această dată, de cei care vin cu snowmobilul, în special pe rute care pornesc de la Vârful Pângăraţi şi duc spre Poiana Albă – Hăşmaşul Mare. „Se pot observa când aduc snowmobilele în remorcă. Cred că împreună cu jandarmii montani o să facem un punct fix (n.n. – după Vârful Pângăraţi) şi o să-i aşteptăm…”, a spus directorul PNCB-H.
Marea problemă generată de aceste vehicule motorizate este că deranjează fauna şi turiştii, atât pe timp de vară, cât şi pe timp de iarnă.