Peste câteva luni, cinci elani vor ajunge în România, în Parcul Natural Vânători din județul Neamț. Înainte de a vorbi despre o reintroducere a lor în natură, vorbim despre un amplu proiect de cercetare. Elanii vor fi urmăriți cu atenție, iar comportamentul lor va fi monitorizat în permanență.
Aducerea lor din țările nordice este posibilă datorită Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundației ProPark și Fundației OMV Petrom, care continuă programul „Verde pentru viitor”. Un program dedicat conservării biodiversității și dezvoltării sustenabile a comunităților locale în ariile protejate din România.
Cu un buget de 2.400.000 euro, finanțat integral de Fundația OMV Petrom, programul vizează în ediția 2025-2027 dezvoltarea Parcului Natural Vânători Neamț și a Parcului Natural Putna-Vrancea. Investiția în cele 2 parcuri în cadrul programului se ridică la 3.200.000 euro de la lansarea sa, în 2023.
În ceea ce privește Parcul Natural Vânători, proiectul include o premieră pentru România: este primul parc natural care demarează inițierea procesului de revenire a elanului (Alces alces), un pas major în restaurarea proceselor naturale din unele zone din România, cu impact direct asupra refacerii și modificării echilibrului ecologic.
Elanul, un erbivor de talie mare, are capacitatea de a modela peisajul și funcționează ca specie „umbrelă”, sprijinind astfel supraviețuirea și prosperitatea altor specii mai mici. Parcul Natural Vânători Neamț are și o valoare simbolică în acest proces, fiind printre ultimele zone din România unde elanul a fost văzut și consemnat înainte de dispariția sa. O dovadă este și etimologia denumirii satului Pluton din zona parcului; plotun/pluton – denumirea populară pentru elan.
Pentru partea de cercetare, Facultatea de Silvicultură din Suceava este partener științific.
Conf. univ. dr. ing. Gabriel Dănilă a explicat, pentru dinpădure.ro, că au existat diverse consemnări privind prezența acestei specii, în partea din nord a României.
„În anii 1985 – 1986 exista un mic grup de elani în zona Șendriceni – județul Botoșani. Au fost înregistrați în fișele de evaluare a vânatului. Cum au venit, așa au dispărut. Așa mi-a spus dr. ing. Nicolae Goicea, inspector de vânătoare la vremea aceea, pentru județele Suceava și Botoșani. De asemenea, în județul Iași, în februarie 2024 au fost filmați doi elani în zonele Hărmănești și Bahlui. Acum, se pare că asistăm la o revenire a elanului în unele zone din care dispăruse în totalitate. În Polonia, de exemplu, elanul a revenit, ”coborând” dinspre țările baltice. Dinspre Polonia a trecut spre Germania. Chiar dacă reprezintă o specie care preferă o climă rece, se pare că tendința sa actuală este de a se deplasa spre sud. Nu se cunoaște/înțelege clar cauza acestui fenomen. Trebuie cercetată cu atenție această posibilă revenire a speciei peste fostul areal. Trebuie analizați factorii antropici, rețeaua de arii protejate din UE, modificările structurale ale pădurilor și terenurilor agricole, modificarea luncilor și a cursurilor de apă, legislațiile, mentalitatea comunităților umane etc., etc. Trebuie spus că zimbrul, bourul și elanul nu au dispărut din cauza vânătorii, ci, în principal, pentru că le-a fost afectat și distrus/antropizat habitatul. Existența acestor erbivore mari depinde de suprafețe foarte mari de păduri mozaicate, cu liniște, adăpost și cu o mare ofertă trofică. Monoculturile agricole reduc în totalitate accesul la o mare varietate de plante ierboase și lemnoase, dispare liniștea și adăpostul – condiții imperios necesare pentru dezvoltarea unor populații de mamifere de talie mare…. ”, precizează cadrul universitar.
O specie o atrage pe alta…
Cei cinci elani vor fi de ajutor, cred partenerii implicați în proiect, așa cum au fost și sunt zimbrii. Un avantaj este creșterea biodiversității. Un altul este cel economic – zimbrii au devenit rapid o atracție turistică și asta a presupus venituri pentru industria ospitalității – HORECA. În acest fel, prin afluxul turistic, comunitatea locală se dezvoltă prin punerea în valoare a tradițiilor și a frumuseții peisajelor locale.
„Acest parteneriat are o componentă de cercetare, una de educație, alta de management forestier, o alta de aplicare a unor reguli de bună practică sau de implementarea unor politici pentru dezvoltarea comunităţilor locale. Creșterea biodiversității este un obiectiv important. Să vă dau un exemplu: când au fost introduși zimbrii prima dată în parc, nu existau decât două – trei specii de carabide (gândaci de sol). Acum sunt peste 6-7 specii. Crescând numărul insectelor, a crescut numărul chițcanilor, care sunt specii insectivore. Creșterea numărului exemplarelor de chițcani a dus la creșterea numărului de păsări prădătoare nocturne precum huhurezi, specii de strigă, sau cucuvele. Aceste specii de păsări sunt bioindicatoare ecologice. Prezența acestora demonstrează ecosisteme sănătoase. Sunt multe implicații ecologice, de multe ori insesizabile pentru nespecialiști”, ne explică prof. Dănilă.
Ce urmează să se întâmple cu elanii în Parcul Vânători?
În acest moment se pregătește infrastructura de primire a elanilor. Ei vor sta mai întâi într-un țarc de carantină de 23 de hectare, fiind izolați de celelalte specii. După cel puțin 30 de zile de carantină, vor fi eliberați în țarcul de aclimatizare, de circa 180 de hectare.
„Va fi o muncă asiduă de monitorizare, analize și cercetare. Va fi implicat tot personalul Parcului Natural Vânători Neamț, cadre didactice, studenți, voluntari, elevi. Se va încerca experimentarea a diverse rețete de furajare, în diverse combinații nutriționale. De asemenea, se vor întocmi fișe de observație cu privire la modul de interacțiune dintre elani și celelalte mamifere mari precum zimbrul sau cerbul comun, dar și cu prădătoarele mari. Se vor urmări preferințele gregare, tipurile de pădure, consistența și compoziția pădurii, traseele, zonele de odihnă etc. Se va încerca identificarea interesul pentru anumite specii ierboase consumate, și proporția acestora în funcție de anotimp. Nu în ultimul rând, se va urmări interacțiunea elanilor cu personalul tehnic al parcului, dar și reacția exemplarelor de elan față de alți oameni. Tot acest demers este o provocare, presupune asumarea unui mare efort, o foarte bună colaborare și coordonare. Multe detalii se vor stabili pe parcurs, în funcție de cerințele unor situații neprevăzute. Este imposibil să faci diagnoze sau să prognozezi anumite rezultate, atâta vreme cât te confrunți cu o conjunctură ecologică inedită, a mai detaliat prof. Dănilă.
Alte activități din proiect
Elanii ocupă doar un capitol din proiectul-mamut care se derulează în cele două parcuri – Vânători și Putna.
Iată câteva dintre activitățile pentru perioada 27 martie 2025 – 26 ianuarie 2027 în Parcul Vânători:
Se vor înființa zone pilot pentru a reduce efectele schimbărilor climatice și a spori biodiversitatea. Vor fi instalate stații de monitorizare a faunei care vor colecta date pentru a îmbunătăți managementul biodiversității. Se vor monitoriza erbivorelor mari prin intermediul colarelor GPS. Se vor amenaja centrul de vizitare, o cameră educațională și magazinul cu produse de pe plan local.
Se va realiza o zonă educațională „Școala Pădurii”, cu infrastructură de acces și care presupune realizarea unui concept pentru modernizarea grădinii zoologice și realizarea unei suprafețe dendrologice demonstrative. Detalii, AICI.
Foto: Parcul Natural Vânători Neamț -Romsilva.
