Asociația Proprietarilor de Păduri din România a organizat la Brașov un workshop în cadrul proiectului Small4Good. Evenimentul, parte a activităților Living Lab East, s-a desfasurat în data de 13 martie la sediul Rectoratului Universității „Transilvania”.
Organizatorii au fost partenerii din cadrul proiectului Small4Good – https://small4good.eu
- Universitatea Transilvania Brașov
- Regia Națională a Pădurilor – Romsilva
- Asociația Proprietarilor de Păduri din România – APPR – www.appr.org.ro
- Forest Design.
Printre invitați s-au numărat și reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, administratori de pădure, administratori de arii protejate, precum și proprietari de pădure – majoritatea având păduri care se află în zone cu restricții totale – parcuri naționale și Natura 2000.
Subiecte discutate:
- Plățile pentru servicii ecosistemice / Plăți compensatorii vs Ajutor de Stat pentru restricțiile impuse proprietarilor de păduri
- Viitorul Micilor Proprietari de Păduri din România – Probleme, Soluții și Oportunități de Afaceri.
Prezentarea proiectului Small4Good
În cadrul evenimentului a avut loc și o prezentare a proiectului Small4Good, finanțat de Uniunea Europeană, care își propune să ajute micii proprietari de păduri să implementeze modele multifuncționale de management și afaceri, susținute de soluții digitale și bazate pe inteligență artificială.
Proiectul promovează biodiversitatea și sechestrarea carbonului prin scheme de plată pentru serviciile de ecosistem, implicând micii proprietari de păduri în gestionarea activă a pădurilor.
Abordarea Small4Good implică înțelegerea motivațiilor micilor proprietari de păduri și dezvoltarea de modele de afaceri și management printr-o abordare de tip „laborator viu” cu mai mulți actori în întreaga Europă, promovând prototiparea rapidă și implementând căi realiste, adaptate local, pentru multifuncționalitate.
Analiza tipurilor de plăți
În cadrul workshop-ului s-a făcut o analiză a tipurilor de plăți pe care micii proprietari de păduri din Romania au dreptul să le primească și cum pot fi ele încadrate în mod juridic: subvenții, plăți compensatorii sau ajutor de stat.
„În mod eronat, pentru proprietarii de păduri cărora li se impun restricții totale sau parțiale privind exploatarea masei lemnoase, plățile făcute de către Ministerul Mediului sunt considerate ca și ajutor de stat și nu ca și plăți compensatorii. Aceasta însemnând că aceste plăți sunt lăsate la discreția statului român și sunt efectuate aleatoriu, adică atunci când vrea statul și dacă are bani. Nu există o constanță sau o predictibilitate a plăților, deși proprietarul de pădure trebuie să își asume constant și în mod obligatoriu restricțiile impuse”, a spus președintele Asociației Proprietarilor de Păduri, ing. Mihai Ionescu.
În plus, a completat el, cererea pentru acordarea acestor plăți este destul de greu de întocmit de către proprietarul de pădure fără cunoștințe de silvicultură. Există multă birocrație. Dacă nu este întocmit un plan de management al pădurii (amenajament silvic), plățile nu se efectuează către proprietar și cererea pentru acordarea de compensații nu este luată în calcul. Este cazul aici al proprietarilor care au păduri situate în arii protejate (Natura 2000 / parc național).
Mai jos este prezentată legislația din România care face referire la aceste plăți compensatorii pentru proprietarii de păduri cu restricții ( categoria T1 si T2):
„Rezultă că pentru o perioadă de 8 ani și 10 luni din aproximativ 20 de ani, începând cu anul 2006, nu s-a acordat niciun fel de compensație/ ajutor de stat către proprietarul de pădure care are restricții”, mai spun cei de la Asociație.
Oportunități de afaceri
În partea a doua a workshop-ului au urmat discuții libere cu proprietarii de păduri, iar aceștia au scris în mod anonim ce fel de subvenții și compensații și-ar dori și care ar fi oportunitățile de afaceri care ar trebui susținute.
Datele au fost centralizate si au rezultat urmatoarele directii:
Compensații
Acestea vizează plata justă și prealabilă pentru pierderea de venit din lemn sau produse nelemnoase, indiferent de existența unui amenajament silvic. Sunt incluse compensații țintite pentru anumite specii (pe suprafețe mici de maximum 100 ha), decontarea cheltuielilor cu paza pădurii (care este obligatorie) sau a studiilor de evaluare adecvată, plăți pentru păstrarea biodiversității și sechestrarea de carbon, dar și metode alternative precum crowdfunding-ul pentru strângerea de fonduri.
Subvenții:
Direcțiile principale cuprind scutiri de impozite, măsuri de silvomediu și credite de gestionare durabilă provenite din fondul de mediu sau fonduri private. De asemenea, sunt propuse subvenții rezonabile pentru susținerea digitalizării micilor proprietari, subvenționarea amenajamentelor silvice (pentru suprafețe de maxim 100 ha) și despăgubiri sau plăți de responsabilitate plătite voluntar la cerere.
Idei de afaceri:
Cele mai importante direcții antreprenoriale vizează asocierea micilor proprietari, comercializarea de produse nelemnoase (precum fructele de pădure, plantele medicinale sau creșterea ciupercilor Shiitake și Pleurotus pe trunchi de copac), ecoturismul, crearea de poteci și trasee pentru recreere, precum și organizarea de cursuri în natură pentru copii și adulți. O altă idee modernă este practicarea de carbon farming online prin tehnologia blockchain.
La finalul workshop-ului s-a concluzionat că „este necesară schimbarea legislației silvice actuale (Codul silvic și legislația subsecventă), iar această legislație să fie centrată și pe drepturile micului proprietar de pădure, nu numai pe protecția mediului”.
„La momentul actual, drepturile micilor proprietari de pădure din România sunt aproape complet suprimate. Dacă micul proprietar de pădure este adus în situația să rămână constant în pierdere economică pe o durată mare de timp, atunci cu siguranță nu se poate vorbi și de păstrarea în mod durabil a pădurii. Mulți dintre proprietari au fost de acord să își păstreze pădurea în mod durabil, să protejeze biodiversitatea și să suspende complet sau să reducă în mod voluntar veniturile obținute din exploatarea masei lemnoase, dar să primească compensații sau subvenții, garantate în mod clar de un cadrul legislativ care să fie păstrat pe o perioadă îndelungată de timp și pus în mod corect în aplicare”, au mai transmis reprezentanții Asociației Proprietarilor de Păduri.
ENGLISH VERSION
The WORKSHOP with small forest owners within the Living Lab East took place on March 13 in Brasov at the headquarters of Transilvania University Brasov as part of the Small 4 Good project.
Topics discussed:
- Payments for ecosystem services / Compensatory payments vs. State aid for restrictions imposed on forest owners
- The Future of Small Forest Owners in Romania – Problems, Solutions and Business Opportunities
The organizers were the partners within the S4G project:
- Transilvania University Brasov
- National Forest Administration (Romsilva)
- Association of Forest Owners in Romania – APPR
- Forest Design
Among the guests were representatives from the Ministry of Agriculture and Rural Development, forest administrators, a former director of the Retezat National Park as well as forest owners, most of whom have forests located in areas with total restrictions – national and natural parks.
The workshop theme was Payments for Ecosystem Services and included a presentation of the Small 4 Good project, an EU-funded project that aims to help small forest owners implement multifunctional management and business models, supported by digital solutions and based on artificial intelligence. The project promotes biodiversity and carbon sequestration through payment schemes for ecosystem services, involving small forest owners in active forest management. The Small4Good approach involves understanding the motivations of small forest owners and developing business and management models through a multi-stakeholder “living lab” approach across Europe, promoting rapid prototyping and implementing realistic, locally adapted pathways for multifunctionality.
The workshop analyzed the types of payments that small forest owners in Romania are entitled to receive and how they can be legally classified: subsidies, compensatory payments or state aid.
Erroneously, for forest owners who are subject to total or partial restrictions on the exploitation of timber, the payments made by the Ministry of Environment are considered as state aid and not as compensatory payments, meaning that these payments are left to the discretion of the Romanian State and are made randomly, that is, when the Romanian State wants and if it has money, there being no constancy or predictability of the payments, although the forest owner must constantly and mandatorily assume the imposed restrictions.
The application for granting these payments is quite difficult to prepare by the forest owner without knowledge of forestry, as there is a lot of bureaucracy. If a forest management plan (in Romanian : amenajament silvic) is not drawn up, payments are not made to the owner and the request for compensation is not taken into account. The cost of the management plan is quite expensive und must be paid by the forest owner. This is the case for owners who have forests located in protected areas (Natura 2000 / national park).
Below is the Romanian legislation referring to these compensatory payments for owners of restricted:
It results that for a period of 8 years and 10 months out of approximately 20 years, starting with 2006, no compensation/State aid was granted to the forest owner who has restrictions.
In the 2nd part of the Workshop, free discussions with forest owners followed and they anonymously wrote what kind of Subsidies and Compensations they would like and what would be some business opportunities that should be supported.
The data was centralized and the following directions resulted:
*Compensation (Green Tickets):* These aim at fair and upfront payment for loss of income from timber or non-timber products, regardless of the existence of a forest management plan [1, 2]. They include targeted compensation for certain species (on small areas of up to 100 ha), reimbursement of forest guarding costs (which is mandatory) or appropriate assessment studies, payments for biodiversity conservation and carbon sequestration, but also alternative methods such as crowdfunding for fundraising [1, 2].
* *Subsidies (Pink Tickets):* The main directions include tax exemptions, ecosystem measures and sustainable management credits from the environmental fund or private funds [3, 4]. Reasonable subsidies are also proposed to support the digitalization of smallholders, subsidizing forest management plans (for areas of up to 100 ha) and voluntary compensation or responsibility payments paid upon request [3-5].
* *Business ideas (Yellow tickets):* The most important entrepreneurial directions are aimed for the association of small forest owners, the marketing of non-wood products (such as berries, medicinal plants or the growth of Shiitake and Pleurotus mushrooms on tree trunks), ecotourism, the creation of paths and trails for recreation, as well as the organization of nature courses for children and adults [6, 7]. Another modern idea is the practice of online carbon farming through blockchain technology [6, 8].
At the end of the Workshop, it was concluded that it is necessary to change the current forestry legislation (Forest Code and subsequent legislation) and that this legislation should also focus on the rights of the small forest owner, not only on environmental protection. At the moment, the rights of small forest owners in Romania are almost completely suppressed. If the small forest owner is brought to the situation of remaining constantly in economic loss over a long period of time, then we certainly cannot talk about the sustainable preservation of the forest. Many of the owners agreed to preserve their forest sustainably, to protect biodiversity and to completely suspend or voluntarily reduce the income obtained from the exploitation of the wood mass, but in return to receive compensations or subsidies, clearly guaranteed by a legislative framework that is to be maintained over a long period of time and correctly implemented.
Imagini de la eveniment / Images from the event:
