Un Memoriu al Asociației Proprietarilor de Păduri din România a fost transmis recent Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. În document sunt adresate mai multe solicitări, printre care modificarea Codului silvic în sensul de a fi menționat explicit dreptul proprietarului de a primi compensații pentru serviciile de ecosistem aduse de pădure, restricționarea liberului acces în pădurile private fără știrea si acordul proprietarului sau simplificarea procedurii de avizare a amenejamentelor silvice pe care proprietarii privați de pădure trebuie să le întocmească.
Redăm pasaje din Memoriu:
Asociația Proprietarilor de Păduri din România, persoane juridice și fizice – A.P.P.R, a fost înființată in anul 1998 de către proprietari de pădure și ingineri silvici cu scopul de a se iniția procesul de retrocedare a pădurilor către proprietarii de drept până la restituirea integrală, de a se respecta regimul silvic și de a se păstra în mod durabil pădurea pentru ca generațiile viitoare să beneficieze de pădure la fel cum și generația actuală beneficiază de funcțiile pădurii, precum și generațiile trecute au beneficiat de acest miracol numit pădure.
Pentru atingerea acestor deziderate este necesar ca drepturile proprietarilor de pădure să fie apărate și garantate precum sunt și cele ale proprietarilor de terenuri agricole, precum și cele ale proprietarilor de imobile, fapt care se întâmplă în mod firesc în toate statele Uniunii Europene.
În acest sens trebuie respectate prevederile Codului Civil referitor la Proprietatea privată, în special prevederile Art.555 alin 1.)
Funcțiile pădurii privind sechestrarea de carbon și producerea de oxigen, precum și conservarea biodiversității nu sunt cuantificate și nici nu sunt oferite compensații proprietarilor privați de pădure . În schimb apar tot mai multe obligații pe care proprietarul de pădure trebuie să le îndeplinească.
Prin această scrisoare dorim să subliniem și să scoatem în evidență câteva aspecte încă neclarificate între Asociația Proprietarilor de Păduri din România – APPR pe de o parte și Ministerul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor / Guvernul României / Statul Român.
Problemele ar fi următoarele:
APPR are dreptul și indirect și obligația de a numi câte un membru în fiecare Comisie județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor conform HG 890 / 2005. Activitatea aceasta se face fară a fi remunerată, iar noi ca organizație nu avem un buget pentru plata persoanelor desemnate de noi in aceasta Comisie, obligația privind remunerarea acestei activități aparține Statului Roman.
Până in anul 2009 a fost acordată o indemnizație tuturor membrilor pentru participarea în cadrul acestor comisii. În perioada 2005-2009 menționăm că au fost făcute numiri în această Comisie de către Bogdan Ioan Tudor care în mod fals a pretins că ar fi fost Președinte al APPR, deși în anul 2006 problema a fost clarificată definitiv de instanță.
Având in vedere că membri Comisiei județene răspund in mod solidar in cazul unui prejudiciu , iar timpul alocat nu este suficient, de multe ori , pentru studierea amănunțită a tuturor dosarelor , având în vedere că membrii din Comisiilor județene numiți de APPR lucrează fara remunerație / în mod voluntar. Aceștia își asumă și riscul de a fi chemați în judecată și în multe cazuri nu își recuperează costurile pentru deplasare. Solicităm acordarea unui indemnizații nete lunare pentru participarea la ședințele Comisiei, echivalent cu salariu minim net pe economie .
Considerăm că este foarte necesară, rezolvarea urgentă a acestei situații prin acordarea unei indemnizații lunare pentru membrii APPR din Comisiile județene de fond funciar, astfel putem numi in cele 41 de județe + București câte un membru in Comisia județeană.
Legislația silvica – Codul silvic si legislația aferenta si Drepturile si obligațiile proprietarilor de păduri privați din Romania
( Codul Silvic aprobat prin Legea nr. 331/2024, publicată în Monitorul Oficial la 9 ianuarie 2025 și în vigoare din 13 ianuarie 2025 – legislație cuprinzătoare care acoperă proprietatea, gestionarea și utilizarea pădurilor, denumită în continuare Codul Silvic )
Este mai mult decât evident că legislația silvică actuală este mult diferita de legislația silvica din alte state europene unde aceasta este centrata atât pe drepturile proprietarilor privați de pădure cat si pe protejarea pădurii si gestionarea durabilă a acesteia.
Supra-reglementările din legislația silvica complică in mod inutil gestionarea pădurilor, chiar dacă în ansamblul ei urmăresc totuși protejarea pădurii.
Exista foarte multe structuri de control , coordonare si administrare, precum și o serie lunga de obligații pentru proprietarii de pădure si cu toate acestea totuși am vorbit si vorbim de tăieri ilegale si pe alocuri de o administrare neconforma a pădurii.
Prin prezenta solicitam o modificare considerabila a Codului silvic in ceea ce privește doar proprietatea privata prin adăugarea in Codul silvic a următoarelor drepturi pentru proprietarii privați de pădure :
a). Dreptul de a primi compensații pentru serviciile de ecosistem aduse de pădure, în conformitate cu categoriile funcționale înscrise în amenajamentele silvice ( sechestrarea carbonului, producerea de oxigen, păstrarea biodiversității, spațiu de recreere, etc).
În aproape toate statele europene proprietarii de păduri privați primesc plăti compensatorii daca optează in mod voluntar de multe ori sa protejeze pădurea si biodiversitatea in detrimentul folosirii acesteia in mod economic. În legislația națională, compensațiile sunt greșit catalogate ca ajutoare de stat, fiind asimilate subvențiilor. Ori aceste compensații reprezintă despăgubiri și se acordă în urma unor restricții de a recolta masa lemnoasă, impuse de legislația silvică sau de mediu.
Conform legislației din Romania, proprietarii de păduri cu suprafețe de peste 10ha, sunt obligați sa întocmească un amenajament silvic. Daca suprafețele avute în proprietate se suprapun integral sau parțial peste o arie naturală protejată sunt obligați să realizeze studii de evaluare adecvată și raport de mediu pentru suprafața respectivă. Mai mult, legislația silvică impune existența unor contracte de servicii silvice sau administrare cu structuri silvice autorizate. Toate acestea implică costuri ridicate, pe care de proprietarii de păduri nu și le pot acoperi din sumele acordate din compensații, mai ales că aceste compensații nu au fost acordate regulat.
Din anul 2007 de când s-a decis acordarea de compensații, adică în ultimii 18 ani, legislația a fost modificată și completată de peste 5 ori, și nu în favoarea proprietarilor, iar aceste compensații au acoperit doar o perioadă de 10 ani din cei 18 ani.
Metodologia de acordare a compensațiilor ar trebuie să compenseze integral veniturile nerealizate anual de impunerea restricțiilor și limitarea drepturilor de proprietate. Prezenta metodologie nu ține seamă de valoarea efectivă a pierderilor înregistrate de proprietari, adică valoarea arboretelor: specii, vârstă, clasă de producție.
De asemenea, considerăm că prețul mediu al lemnului ar trebui preluat din datele INS pentru anul precedent și nu stabilit artificial prin Ordin al Ministrului, Hotărâre de Guvern sau prin lege, deoarece distorsionează dinamica proceselor economice. Valoarea actuală a prețului mediu al lemnului a fost stabilită în urmă cu mai bine de 8 ani (prin Legea 265/2017).
Proprietarii privați din Romania au posibilitatea sa solicite (adică sa cerșească) compensații pentru faptul ca asupra pădurii lor sunt impuse diverse restricții si aceste compensații se pot acorda in urma unor documentații complicate si foarte birocratice pentru suprafețele de pădure din parcurile naționale/ naturale sau siturile Natura 2000 sau încadrate in categoriile funcționale T1 si T2. Decizia de includere a suprafețelor de pădure proprietate privată în siturile Natura 2000 și/sau parcuri nu a fost o opțiune a proprietarilor, aceștia neputând să-și exprime acordul sau dezacordul.
Proprietarii privați nu pot decide asupra managementului pădurii lor, precum se întâmpla in alte state europene.
Prin prezenta solicitam, așa cum de altfel prevede și art. art.123, alin (2) din Legea 331/2024, ”Metodologia privind schemele de finanţare şi modul de implementare şi control se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorităţii, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi” . Termenul de aprobare a HG esra 12.04.2025, însă nici până în prezent autoritatea nu a prezentat, pentru dezbatere publică o formă a actului normativ
Propunerea noastră ar fi următoarea:
– Stabilirea unei metodologii de acordare a compensațiilor care să cuantifice valoarea reală a restricțiilor impuse;
– Evaluarea valorică a contribuției pădurilor la sechestrarea carbonului, și distribuirea acestora proprietarilor de păduri. Sumele necesare pot fi obținute din vânzarea certificatelor de emisie;
– Evaluarea serviciilor ecosistemice și acordarea proprietarilor contravaloarea acestora.
b). Restricționarea liberului acces in pădurile private deoarece accesul necontrolat si fără știrea si acordul proprietarului poate aduce pagube imense pădurii (de exemplu: aruncarea deșeurilor care nu sunt biodegradabile, colectarea comerciala a fructelor de pădure, producerea de incendii de pădure in mod intenționat sau accidental etc). De asemenea se încalcă dreptul de proprietate, prevăzut de art.44 din Constituția României, art. 555 din Codul Civil, și art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
c). Interzicerea vânătorii si accesului vânătorilor pe terenul proprietarilor privați fără acordul expres al proprietarului.
Pentru proprietatea publica ( Proprietatea statului) consideram ca este corect sa se asigure accesul liber al tuturor cetățenilor din Romania sau UE pentru a se plimbe si recrea, colecta in limita impusă de lege, a produselor nelemnoase si a desfășura orice activități turistice fără ca acestea sa afecteze pădurea.
d). Simplificarea procedurii de avizare a amenejamentelor silvice pe care proprietarii privati de padure trebuie sa le intocmeasca .
În concluzie pentru a discuta problemele cu care ne confruntăm, precum și alte aspecte ale politicilor sectorului silvic, vă rog să ne acordați o audiență.
Primiți vă rog, Doamnă Ministru Diana-Anda BUZOIANU, asigurarea deplinei noastre colaborări și deschideri în rezolvarea problemelor sectorului silvic din România.
Cu deosebită considerație,
Ec. Mihai Florin Ionescu
Președinte, APPR
Asociația Proprietarilor de Păduri din România”.
