Un gard vegetativ din pari de lemn și împletitură de răchită a fost soluția ecologică și simplă aplicată de specialiștii de la Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Olt pentru apărarea malului unui pârâu din comuna Dobroteasa împotriva eroziunii și inundațiilor, potrivit purtătorului de cuvânt al Administrației Bazinale de Apă (ABA) Olt, Delia Diaconu.
Reprezentantul ABA Olt, a explicat joi, pentru AGERPRES, că toate materialele folosite pentru apărarea malului pârâului Cungra, în satul Câmpu Mare din comuna Dobroteasa, au fost unele naturale, respectiv nuiele de răchită și stâlpi de anin și plop, recuperate după igienizarea cursului apei.
Stabilizează malurile
„Este o lucrare prietenoasă, nuielele de răchită prind rădăcini, la fel și parii din anin și plop, se dezvoltă vegetația și natura preia rolul de consolidare și stabilizare a malurilor. Au fost utilizate materiale locale (anin și plop), rezultate în urma lucrărilor de igienizare a cursului de apă. Ele nu sunt lucrări dificile de executat și le realizăm cu angajații proprii. având rol de stopare a eroziunilor și apărare a malurilor, în special merg în zonele de câmpie, pentru că acolo sunt mai multe eroziuni”, a spus Delia Diacou.
Totodată, potrivit reprezentantului ABA Olt, astfel de intervenții sunt accesibile, pentru că nu necesită avize, autorizații sau certificate de urbanism, sunt realizate cu costuri minime și cu angajați proprii.
Structură flexibilă și permeabilă
„Trebuie să facem o documentație tehnico-economică, dar nu un proiect cu avize, autorizații, certificări de urbanism. Se aprobă la nivelul Administrației Bazinale de Apă Olt. Astfel de soluții verzi, prietenoase cu mediul, pentru protecția cursurilor de apă s-au mai aplicat și în alte județe din țară, în Covasna, spre exemplu, în luna iunie și se vor mai folosi și pe viitor”, a adăugat Delia Diaconu.
Soluția ecologică pentru apărarea malului pârâului Cungra din comuna Dobroteasa, afectat de eroziune, este un gard vegetativ cu o lungime de 50 de metri care are rolul de a stabiliza și consolida malul prin înrădăcinarea și dezvoltarea vegetației, de a reduce acțiune distructivă a curenților de apă asupra terenurilor din apropiere.
„În locul structurilor rigide, s-a optat pentru un gard vegetativ realizat din pari de lemn și împletitură de răchită, amplasat de-a lungul malului afectat de eroziune. Parii au fost fixați adânc în teren, la distanțe de 0,30 – 0,50 m, pentru o stabilitate maximă. Între aceștia, s-a țesut o împletitură din nuiele de răchită, rezultând o structură flexibilă și permeabilă, perfect adaptată condițiilor hidraulice ale pârâului. (…) Prin caracterul său ecologic și utilizarea exclusivă a materialelor naturale, această tehnică protejează eficient malurile și, în același timp, menține echilibrul natural al ecosistemului acvatic și riveran”, au mai spus cei de la ABA Olt.
Foto: Apele Române Olt
