Asociația în Beneficiul Vânătorilor și Activității de Vânătoare (ABVAV) a transmis, printr-un comunicat, detalii despre cazul ursoaicei împușcate pe Transfăgărășan. Ei cer autorităților să recunoască public și ferm că decizia de împușcare a fost luată legal, iar gestionarilor fondurilor de vânătoare le cer să nu mai încheie contracte cu UAT-urile, precizând că „Nu putem cere membrilor noștri să-și riște viața și reputația pentru a rezolva o criză, iar apoi să fie lăsați singuri, demonizați sau amenințați”.
Redăm comunicatul Asociației:
„În data de 3 iulie 2025, un exemplar de urs brun (femelă) a atacat mortal un turist italian pe DN7C – Transfăgărăşan. Acesta se afla singur în momentul atacului şi nu cu alți prieteni aşa cum presa a vehiculat, iar când alți turişti motociclişti au oprit văzând motocicleta părăsită şi fragmente de țesut uman prin preajmă, aceşti au sunat la 112 şi au anunțat că probabil a avut loc un atac de urs. În lipsa oricăror dovezi că în acel moment puii acesteia se aflau în preajmă şi aceasta ar fi acționat instinctual pentru a-i apăra, putem considera că ursoaica a acționat împotriva omului văzându-l ca pe o pradă, trăgându-l în pădure mai multe zeci de metri, probabil cu intenția de aşi hrăni puii, presupunând că într-adevăr această ursoaică avea pui.
Conform OUG 81/2021, comisia de intervenție a decis extragerea prin împuşcare, iar membrii acesteia s-au deplasat la fața locului în primul rând cu intenția de a extrage cadavrul turistului, iar după ce au fost atacați în doua rânduri de către ursoaică, inginerul silvic prezent la fața locului a fost nevoit să o împuşte pentru a salva viața celorlalți.
Nici înainte, nici după, nimeni dintre membrii comisiei nu a văzut vreun pui de urs, singurele informații despre cei trei pui de urs venind din materialele video sau fotografiile prezentate ulterior, fără a avea certitudinea că acestea au fost efectuate după tragedie şi nu înainte şi numai după ce aceste materiale au apărut în spațiul public, s-a acționat în vederea găsirii puilor şi relocării acestora.
Cel care a împuşcat exemplarul de urs brun (femelă) este un angajat al Direcției Silvice Argeş / Romsilva, dar este şi membru al ABVAV, acesta acționând în baza contractului de prestări servicii dintre gestionar şi UAT Arefu.
Organizația Agent Green a depus ulterior o plângere penală pe care o considerăm abuzivă și fără niciun temei legal, deoarece acțiunea s-a desfăşurat strict în litera legii, cu scopul exclusiv de a proteja vieți omeneşti.
Mai mult, în scopul de a cerşi efectiv donații, cei de la Agent Green au condiționat, într-o postare în mediul online, succesul demersului în ce priveşte plângerea penală, de volumul donațiilor din partea celor interesați, iar de atunci colegul nostru şi, în general, vânătorii şi gestionarii de fonduri cinegetice, sunt ținta unui val de hărțuirişi amenințări în mediul online.
Atât Agent Green, cât şi alte organizații aşa-zise de apărare a drepturilor animalelor, încalcă în mod repetat art. 369 din Codul Penal, incitând prin orice mijloace la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane.
Astfel, profitând de o justificare din partea RNP Romsilva, care a ținut să fie transparentă si a prezentat toate documentele care au stat la baza împuşcării exemplarului de urs fără a blura însă numele celor care au făcut parte din comisia de intervenție, aceştia au distribuit pe grupurile iubitorilor de animale şi ale organizațiilor aşa-zise de protecție a mediului, cum este şi Agent Green, numele şi paginile de facebook ale reprezentanților comisiei, incitând la ură şi la acțiuni care încalcă legea penală şi civilă.
Fapte pe care toată lumea trebuie să le cunoască
Gestionarii de fonduri cinegetice (preponderent asociații ale vânătorilor, care sunt tot ONG-uri) sunt singurele entități care finanțează hrana, paza şi monitorizarea faunei sălbatice din România – cheltuieli anuale de minim 30.000 € / fond cinegetic cu salarii, combustibil, hrană complementară, etc., la care se adaugă tarifele de gestionare care se plătesc către stat şi către proprietarii de terenuri, tarife care sunt şi de 80.000 EUR în cazul fondurilor de munte, bani proveniți din cotizațiile și munca voluntară a membrilor.
Intervențiile asupra urşilor-pericol se fac în prezent numai la solicitarea autorităților publice, strict în baza OUG 81/2021. Nu este „vânătoare de plăcere”, ci serviciu public de urgență. A mai existat într-adevăr şi o cotă anuală de prevenție, reglementată prin L. 242/2024, care nu s-a realizat integral deoarece gestionarii, pe bună dreptate, nu au găsit doritori care să achite banii necesari pentru contravaloarea trofeelor (blană şi craniu) către Garda Forestieră, chiar fostul ministru al mediului recunoscând într-un interviu că ar trebui crescut pragul CIC de 400 de puncte peste care este interzisă recoltarea exemplarelor. Este cât se poate de logic că dacă trofeul nu este valoros, nu vor exista doritori care să achite contravaloarea unei autorizații de împuşcare/reținere a trofeului. Oricum, cota de prevenție stabilită prin L. 242/2024 s-a raportat doar la anul 2024, în respectiva lege fiind stipulat că abia începând cu anul 2026 este obligatorie publicarea cotei de prevenție şi repartiția pe județe până la data de 15 mai a fiecărui an, ca atare în anul 2025 nu este posibilă extragerea prin împuşcare a exemplarelor de urs brun decât în baza OUG 81/2021.
Angajatul Romsilva implicat este un profesionist, membru ABVAV, care a respectat toate prevederile legale şi a acționat la ordinul comisiei de intervenție.
Poziția ABVAV
În aceste împrejurări, solicităm un răspuns public ferm Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Gărzii Forestiere Naționale, Gărzii Forestiere Ploiești, Primăriei Arefu Argeș, respectiv Consiliului Județean Argeș, prin care:
- Să se confirme fără echivoc că prin intervenția de la Vidraru s-au respectat integral prevederile OUG 81/2021.
- Să se condamne și sa ceară sancționarea discursului instigator la ură şi hărțuirea la adresa colegului nostru şi a comunității vânătorilor.
- Să se recunoască explicit rolul esențial al gestionarilor şi obligațiile în menținerea biodiversității şi în gestionarea cazurilor urgente în ce priveşte exemplare de faună cinegetică periculoasă 4
Care ar fi soluțiile?
Până când instituțiile statului nu se pronunță ferm și public în apărarea legalității acestor intervenții, ABVAV recomandă tuturor gestionarilor de fonduri cinegetice să NU mai încheie noi contracte de intervenție cu UAT-urile pentru alungarea sau extragerea urşilor-pericol. În atenția AGVPS, FEAV sau alte organizații similare! Nu putem cere membrilor noștri să-și riște viața și reputația pentru a rezolva o criză, iar apoi să fie lăsați singuri, demonizați sau amenințați.
Apel la responsabilitate
- Documentați-vă din acte oficiale, nu din emoții virale.
- Respectați profesioniștii care lucrează zi de zi – pe banii şi timpul lor – pentru echilibrul faunei României.
- Condamnați orice formă de linşaj online; dialogul civilizat este singura cale spre politici eficiente de conservare. ABVAV militează doar pentru o biodiversitate sănătoasă şi un dialog bazat pe lege, nu pe acțiuni de tip lynch-mob.
Preşedinte ABVAV, Adrian Lică”.
Sursa: abvav.ro
