O dezbatere referitoare la noul Cod Silvic a avut loc ieri la Brașov. Au participat reprezentanți ai Academiei Române – secția de științe agricole și silvice, ai Facultăților de Silvicultură, ai INCDS „Marin Drăcea” etc. Una dintre teme s-a referit și la articolul 90, cel care prevede o supra-protecție a pădurilor din județul Ilfov.
Platforma Civică „Împreună pentru Centura Verde” i-a convins pe politicieni să includă în noul Cod silvic o serie de prevederi ce protejează toate pădurile din Ilfov. Prin urmare, nicio lucrare nu se poate face, cu excepția celor de reconstrucție ecologică.
Specialiștii au marcat anul trecut, pentru recoltare, o mie de metri cubi – arbori uscați și bolnavi – care ar trebui extrași, conform normelor silvice. În caz contrar, există riscul de producere de incendii, pe lângă cel de infestare la scară largă. În zona Brănești, de exemplu, teii sunt „praf”, după cum spun specialiștii.
De când a intrat în vigoare noul cod, cei de la Direcția Silvică Ilfov nu mai au voie să taie ce au marcat, deci trebuie să îi lase pe loc. Pot tăia doar acei arbori care „creează o stare de pericol pentru siguranța utilizatorilor pădurii”, în niciun caz o mie de metri cubi. Așa că marcarea va fi „de-marcată”.
„Pentru pădurile de pe raza teritorială a unității administrativ-teritoriale Ilfov sunt permise doar lucrări în scop de reconstrucție ecologică, lucrări de împăduriri, reîmpăduriri și completare a regenerării naturale, lucrări de îngrijire a culturilor și semințișurilor până la realizarea stării de masiv și lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor din categoria degajărilor, depresajului, curățirilor și răriturilor. În cazuri strict justificate se poate proceda la doborârea arborilor care creează o stare de pericol pentru siguranța utilizatorilor pădurii. (…) Amenajamentele silvice în vigoare pentru pădurile de pe raza unității administrativ-teritoriale Ilfov se aplică în continuare, cu excepția prevederilor referitoare la tratamente și recoltarea de produse principale, a căror aplicare se suspendă pe toată durata de valabilitate a amenajamentelor”, se arată în noul Cod Silvic. Așa cum se știe, lucrările de curățire și răriturile se fac în arboretele tinere, iar „bătrânii” sunt lăsați în pace. De unde și riscul de incendiu și boli.
O altă problemă: autostrada A zero
Autostrada București – A zero – reprezintă un inel de autostradă în jurul orașului București și are o lungime de aproximativ 100 de kilometri. Cei de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere au avut nevoie să defrișeze anumite porțiuni de pădure pentru a face loc noului drum și au făcut-o anul trecut, când legea le permitea. Din acest an, dacă mai au nevoie să taie din pădure ca să facă alte porțiuni, nu vor mai putea. Fiind însă proiecte mari, cu fonduri europene, se va găsi o soluție legislativă de modificare a Noului Cod Silvic, consideră cei din CNAIR… Și, din câte spun constructorii, va mai fi nevoie de spațiu pentru bretele, spațiu pe care azi sunt arbori. Rămâne de văzut ce formulă se va găsi pentru a „corecta” noul Cod Silvic. „Dacă au ascultat de ONG-uri, să fie sănătoși!”, spun silvicultorii din Ilfov.
Un susținător special
Printre cei care au încurajat demersul ONG-urilor se află și actualul ministru al Mediului, Mircea Fechet. El a militat pentru supra-protecție și s-a fotografiat cu inițiatorul Centurii verzi, Alex Găvan, la minister. De precizat că niciunul dintre cei doi nu are studii de specialitate. Ministrul este absolvent al Facultății de Stiinţa şi Ingineria Alimentelor, iar Alex Găvan este alpinist.
„Încă de la început am susținut ideea Centurii Verzi a Capitalei, inclusiv în Parlament, prin amendamentele depuse la noul Cod Silvic. Nu ai cum să nu susții o astfel de inițiativă, deoarece pădurile din jurul marilor orașe reprezintă un factor de echilibru în societate. În condițiile în care efectele schimbărilor climatice se fac din ce în ce mai simțite, mai multă pădure înseamnă mai puțină poluare, dar și un refugiu absolut necesar pentru cea mai mare aglomerare urbană din România. Așadar, rolul social al pădurilor din jurul marilor orașe este cel care trebuie să primeze și este datoria noastră să ne asigurăm că acest lucru se întâmplă cu adevărat. De aceea, îi felicit pe toți cei care au pus umărul la realizarea acestui proiect fără culoare politică și din care întreaga comunitate are de câștigat”, declara, în mai 2024, Mircea Fechet.
