România, partener în proiectul REDESIGN: Ce se întâmplă cu natura atunci când oamenii pleacă?

Prima întâlnire a partenerilor proiectului REDESIGN – Restoration and Depopulation Synergies for Nature – a avut loc în urmă cu câteva zile, marcând startul oficial al unui demers de cercetare interdisciplinară care va dura trei ani. România este partener în proiect, prin Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Faună Sălbatică și Resurse Montane.

„De ce este important? Europa se confruntă simultan cu două tendințe majore: pierderea biodiversității și depopularea accelerată a zonelor rurale. REDESIGN pornește de la o întrebare simplă, dar esențială: ce se întâmplă cu natura atunci când oamenii pleacă? Și mai mult: poate acest proces deveni o oportunitate pentru restaurarea ecosistemelor?”, explică reprezentanții Institutului.

Ce activități sunt prevăzute în proiect?

  • analiza relației dintre depopulare și abandonul terenurilor la nivel european
  • evaluarea schimbărilor biodiversității în zonele afectate
  • explorarea potențialului de resălbăticire în peisaje post-agricole
  • dezvoltarea de scenarii privind utilizarea terenurilor și evoluțiile demografice
  • colaborarea cu comunități locale și factori de decizie pentru soluții aplicabile.

Depopularea, insuficient explorată

Acest proiect își propune să ofere perspective interdisciplinare asupra modului în care procesele de depopulare din trecut, prezent și viitor din Europa afectează biodiversitatea.

În ciuda politicilor care abordează declinul climatic și al biodiversității, dimensiunea demografică umană – în special depopularea – rămâne insuficient explorată.

„Căutăm să înțelegem modul în care dinamica depopulării și a utilizării terenurilor influențează obiectivele de conservare ale UE și modul în care aceste forțe ar putea sprijini restaurarea biodiversității. Cercetarea noastră va identifica tendințele recente de depopulare în raport cu utilizarea terenurilor, creând perspective spațiale pentru viitoarele strategii de restaurare. Vom examina modul în care depopularea trecută a influențat biodiversitatea în Europa, vom analiza legătura dintre depopularea actuală și utilizarea terenurilor și vom identifica abordări eficiente de restaurare. Scenariile viitoare vor evalua potențialele schimbări demografice și modificările ecosistemului pentru a ghida eforturile de restaurare a biodiversității”, explică specialiștii.

Întrebările-cheie:

  • Cum poate depopularea să faciliteze Strategia UE privind biodiversitatea 2030?
  • Ce zone ar putea beneficia de aceste tendințe demografice?
  • Ce perspective din depopularea trecută pot ajuta la recuperarea biodiversității?
  • Ce provocări sociale sunt asociate cu restaurarea în zonele depopulate?
  • Cum va modela depopularea viitoare eforturile de restaurare în contextul evoluției ecosistemelor și al provocărilor climatice?

„Ipoteza noastră este că o abordare regională, arhetipală, a restaurării, care să țină cont de caracteristicile demografice și de utilizarea terenurilor unice, ar putea îmbunătăți rezultatele în materie de biodiversitate, atenuând în același timp riscurile legate de climă, cum ar fi deficitul de apă și incendiile de vegetație. Intenționăm să diseminăm rezultatele proiectului nostru în formate adaptate diferitelor grupuri țintă, inclusiv părților interesate la nivel european, național și regional. Pe lângă publicațiile științifice și datele de cercetare, rezultatele proiectului vor fi prezentate și în formate accesibile, cum ar fi rezumate pentru nespecialiști și note de politici, care vor fi publicate pe site-ul web al proiectului și distribuite electronic practicienilor relevanți”.

Parteneri ai proiectului

  • Institutul de Geografie și Management Spațial, Universitatea Jagiellonă din Cracovia, Cracovia, Polonia
  • Departamentul de Științe ale Pământului și Mediului, KU Leuven, Leuven, Belgia
  • Departamentul de Biologie, Universitatea Aarhus, Aarhus, Danemarca
  • Departamentul de Biologie a Conservării și Schimbări Globale, Stațiunea Biologică Doñana, Consiliul Național de Cercetare din Spania, Sevilla, Spania
  • Departamentul de Geoinformatică, Institutul de Geografie, Academia Slovacă de Științe, Bratislava, Slovacia
  • Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Faună Sălbatică și Resurse Montane, Miercurea Ciuc, România
  • Departamentul de Conservarea Apelor Peisagistice, Facultatea de Inginerie Civilă, Universitatea Tehnică Cehă din Praga, Praga, Republica Cehă.

Proiectul este finanțat prin programul Biodiversa+, Parteneriatul European pentru Biodiversitate.

Acesta este dedicat Viziunii Globale 2050 de „A trăi în armonie cu natura”, adoptată în cadrul Convenției privind Diversitatea Biologică, și viziunii corespunzătoare a UE conform căreia, până în 2050, biodiversitatea și beneficiile acesteia pentru oameni vor fi protejate, valorizate și restaurate. Concret, susține cercetarea în domeniul biodiversității, cu impact asupra politicilor și societății.

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.