Consiliul Local Brașov va vota mâine un proiect de hotărâre prin care se va aloca Regiei Publice Locale a Pădurilor Kronstadt un teren cu o suprafaţă de 2.804 mp pentru amenajarea unui centru naţional de informare dedicat speciei castor. Este doar primul pas dintr-un proiect ce va dura destul până la realizare. În momentul în care va avea terenul, Regia Kronstadt va întocmi cererea de finanțare pentru proiect, de la Fondul European de Dezvoltare Regională.
Cei de la Kronstadt nu fac acest proiect de dragul de a-l face. Există un Plan de acțiune pentru conservarea la nivel național a populației de castor. De altfel, lider de proiect în noul centru și tot ce presupune el este Ministerul Mediului.

Ce presupune acest centru?
După cum au detaliat pentru dinpadure.ro cei de la regia Kronstadt (care e, de fapt, ocolul silvic al Primăriei Brașov), vorbim despre un spaţiu modern, în care se vor derula activităţi de informare și conştientizare pentru toate categoriile de vârstă, în proximitatea unei zone protejate care să ofere posibilităţi de observare a specie. Vor fi realizate studii adaptate diferitelor nivele de învăţământ, prin intermediul său urmând a se implementa cele mai noi tehnici și metode pedagogice.
„Castorii s-au înmulțit în România. Și de aceea este nevoie de acest centru, pentru monitorizarea speciei. Sunt de luat măsuri privind conservarea și reducerea impactului pe care castorul îl poate avea”, spun cei de la Kronstadt.

Câți castori avem în România?
După cum se arată în Planul de acțiune, mărimea populației de castor la nivelul țării noastre a cunoscut variații mari în ultimii 200 ani, datorate în principal presiunii antropice. Conform documentelor existente, specia a dispărut în prima jumătate a secolului XIX, ultima menţionare a unui animal vânat fiind din 1824. După mai mult de 150 de ani în care interesul pentru specie a fost practic inexistent, specia a beneficiat de fonduri alocate în cadrul unui proiect european prin intermediul căruia a fost reintrodusă. Acest lucru s-a realizat prin importul a 182 exemplare din landul Bavaria (Germania) care au fost eliberate, în perioada 1998-2003, pe cursul râurilor Olt, Mureş şi Ialomiţa. După reintroducere, populaţia de castor la nivel naţional a avut un trend uşor ascendent, în primii ani, după care a crescut exponenţial ajungând în anul 2017 la 2145-2250 exemplare.

Castorii mai fac și rele…
În județul Covasna castorii s-au înmulțit pe toate cursurile de apă. După cum spun cei de la Gospodărirea Apelor, castorul e un animal foarte inteligent, de la care ai ce învăța, adevărați „ingineri”.
„La noi în judeţ, castorii sunt pe toate cursurile de apă, dar s-au dezvoltat foarte puternic în zona bazinului Râului Negru. Noi estimăm undeva la 600, cei de la ICAS Braşov, institutul care s-a ocupat de aducerea castorilor, spun mai puţin, depinde cum tratează fiecare. Pagube efectiv declarate nu au fost (…), singura chestiune este că terenurile pe care oamenii şi-au pus culturile au fost inundate din cauza castorilor sau au fost situaţii care au dus la blocajele unor podeţe şi poduri, pentru că la viituri aceste baraje sunt antrenate, sunt luate de viitură şi se opresc, bineînţeles, în primul pod sau podeţ (…) Singura chestiune care a fost mai deosebită a fost la Boroşneu Mare, când un pom destul de mare, care a fost ros de castori, a căzut peste o casă şi a distrus acoperişul. Dar, altfel, noi n-am avut şi nu avem nimic cu castorii. Sunt nişte animale foarte inteligente, avem ce învăţa de la ele”, a declarat directorul SGA.

Despre castor
Este o specie strict ierbivoră, iarna hrănindu-se în special cu vegetaţie lemnoasă (preferă specii cu
esenta moale salcia, plopul, cu diametrul sub 10 cm), pe care o adună în cantităţi mari toamna şi o
depozitează în apă. Pe perioada de vară preferă plantele ierboase dacă acestea sunt disponibile
(consumă vegetaţie acvatică, lăstari, crenguţe, scoarţă de copac, frunze, muguri, rădăcini, şi plante
de cultură în cazul în care terenurile agricole sunt situate în apropiere).
Este monogam, se reproduce o dată pe an (o singură pereche de adulţi/colonie). Se reproduc
primăvara devreme (ianuarie-februarie), gestaţia durează 60-128 de zile, şi pot avea până la 6 pui,
dar în general 1-3 pui/an. Puii sunt hrăniţi cu lapte până la vârsta de 6 săptămâni, timp în care sunt
îngrijiţi doar de femelă, iar după vârsta de 6 săptâmâni până la 3 luni, hrana (crenguţe şi coajă
moale) puilor este adusă de subadulţii din colonie. Membrii familiei din colonie ajută la creşterea şi
îngrijirea puilor. Dispersia puilor are loc la vârsta de 1,5 -2 ani, şi ating maturitatea sexuală în medie
la vârsta de 3 ani. Poate trăi 10-17 ani, dar în mediul natural rar depăşeşte 7-8 ani.

Specie protejată
Specia Castor fiber este inclusă în Anexa II a Directivei Habitate, respectiv Anexa 3 a OUG nr. 57/2007, care include specii de faună și floră sălbatică de interes comunitar, a căror conservare necesită declararea de Arii Speciale de Conservare (SAC) formând Rețeaua Natura 2000. Specia este de asemenea cuprinsă în lista de specii a Anexei IV a Directivei Habitate, respectiv Anexa 4A a OUG nr. 57/2007, ca specie de interes comunitar care necesită protecție strictă.
Printre obligațiile ce decurg din Directiva Habitate se numără: menținerea stării de conservare favorabilă a populației de castor, monitorizarea și raportarea periodică către Comisia Europeană a stării de conservare a speciei. De asemenea, specia Castor fiber este inclusă în Anexa II (Specii de faună strict protejate) a Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, la care România a aderat prin Legea nr. 13/1993.
În vederea asigurării regimului de protecție al speciilor de faună sălbatică de interes cinegetic, ținând cont de prevederile legislației UE și ale convențiilor internaționale din domeniul protecției naturii, Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare, impune restricții privind desfășurarea activității de vânătoare, specia Castor fiber fiind inclusă în Anexa 2 a acestei legi, ca specie de interes cinegetic la care vânarea este interzisă. În vederea reducerii conflictelor om-castor și controlului populației, în România autoritățile competente pot emite derogări de la măsurile de protecție strictă în baza prevederilor art. 5 16 din Directiva Habitate.

Pentru pagubele produse de acestă specie se acordă plăți compensatorii, pentru care s-a stabilit o procedură de acordare, unitară la nivel național.