În cadrul „Manifestărilor Internaționale ale Silvicultorilor”, eveniment organizat de Federația SILVA cu ocazia sărbătoririi a 35 de ani de la înființare, invitații din străinătate au făcut o serie de prezentări despre provocările din sectoarele silvice din Spania, Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova sau Ucraina.
Dl Ghenadie Grubîi, președintele Federației Sindicatelor Sindsilva din Republica Moldova, a vorbit despre „Starea fondului forestier proprietate publică din Republica Moldova: provocări în administrare”. Dincolo de problemele prezentate, sunt interesante o serie de similitudini între administrațiile pădurilor publice din Republica Moldova și România.
Astfel, președintele Sindsilva a vorbit despre politizarea excesivă a sectorului silvic și despre lipsa unui mecanism financiar durabil. Funcțiile de conducere din instituțiile silvice sunt ocupate adesea pe criterii politice, nu pe bază de competențe profesionale. Aceasta subminează autoritatea specialiștilor, reduce calitatea deciziilor și afectează stabilitatea instituțională.
Subfinanțarea cronică împiedică dezvoltarea pepinierelor, regenerarea și extinderea pădurilor, precum și protecția lor. Statul trebuie să asigure cofinanțarea lucrărilor silvice, utilizând venituri din TVA, gospodăria cinegetică și arendă, dar și să faciliteze credite preferențiale pentru sector.
Administrarea pădurilor din Republica Moldova este afectată de birocrație.
Inginerii și șefii de ocoale sunt obligați să întocmească un volum excesiv de raportări, în detrimentul activității practice din teren. Această problemă reduce eficiența gestionării pădurilor și afectează calitatea controlului silvic, a spus Ghenadie Grubîi.
Cadrul normativ e precar și discriminatoriu, a mai spus președintele Sindsilva. Legislația actuală conține prevederi abuzive, aplicând sancțiuni disproporționate lucrătorilor silvici. Lipsa unor reglementări clare și eficiente creează o atmosferă de insecuritate juridică și frânează activitatea profesionistă.
Mai mult, sindicatul nu este consultat la elaborarea actelor normative esențiale pentru domeniu (Codul silvic, Codul contravențional etc.). Această lipsă de dialog reduce transparența și afectează drepturile sociale și profesionale ale angajaților.
Silvicultorii sunt plătiți prost și lucrează sub tirul „propagandei antisilvice”.
Nivelul scăzut al veniturilor și lipsa unor garanții sociale solide fac ca profesia de silvicultor să fie tot mai puțin atractivă. În plus, securitatea muncii în teren este deseori compromisă de lipsa echipamentelor și resurselor adecvate.
În spațiul public circulă informații false și campanii mediatice ostile care denigrează imaginea silvicultorilor. Sindicatul consideră necesară o reacție comună și coordonată, pentru a apăra prestigiul profesiei și a combate manipularea.
O mare problemă o constituie lipsa cadrelor tinere atrase spre silvicultură. Profesiei îi lipsesc motivația financiară, perspectivele de carieră și imaginea atractivă. Sindicatul propune politici speciale pentru integrarea tinerilor, burse de studiu și programe de mentorat, pentru ca generația tânără să devină nucleul de modernizare a ramurii.
În aceste condiții, implementarea angajamentelor din Acordul de Asociere al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană este o provocare majoră. Adaptarea cadrului normativ și a practicilor de gospodărire forestieră la standardele comunitare necesită resurse suplimentare și o planificare coerentă.
