Șeful Direcției Silvice Bihor, Teodor Suciu, vorbește, într-un interviu acordat site-ului e-Bihoreanul, despre noul Cod Silvic, subliniind părțile bune și mai puțin bune.
Redăm o parte din interviu:
„Câteva dintre noutăți sunt redimensionarea suprafeței de pădure – înainte, eram condiționați să declarăm pădure un teren cu o suprafață de minimum 0,25 ha, acum limita este de 0,5 ha -, înființarea unui registru național al proprietarilor și al firmelor atestate în exploatare forestieră, care vor face mai rapidă identificarea când există abateri, asigurarea accesului liber, pe propria răspundere, în fondul forestier, pietonal sau cu biciclete.
Noul Cod silvic a redus și limita la care un vehicul care transportă lemne tăiate ilegal poate fi confiscat, de la 10 la 5 metri cubi, o măsură ce poate speria, dar nu știu cât va fi aplicată. Cu cât este mai drastică o sancțiune, cu atât agentul constatator, indiferent că este polițist sau inspector al Gărzii Forestiere (instituția cu competențe de control în silvicultură – n.r.) este mai prudent în a-și asuma răspunderea ei, pentru că de cele mai multe ori ajunge în instanță, unde lucrurile sunt interpretate diferit.
O altă noutate este că pădurarii trebuie să aibă studii de specialitate liceale sau postliceale, nemaifiind suficient un curs de calificare. Și, o prevedere care a creat efervescență și în Direcția noastră este că de acum înainte toți șefii de ocoale silvice și directorii vor avea cel mult două mandate de 5 ani. Până acum, prin concurs, erau în funcție pe perioadă nedeterminată.
– Noul cod silvic prevede și că drumurile forestiere trebuie monitorizate video. Cine va asigura această monitorizare?
– Încă nu știm, normele metodologice vor lămuri, dar susțin această măsură. Noi avem deja montată o cameră în zona Remeți, care a creat multă rumoare, inclusiv în rândul angajaților, ceea ce mă convinge că este necesară. Problema este că zona e fără curent și cu o slabă acoperire de semnal telefonic și de internet, ceea ce o face greu de folosit. Dar Ministerul Mediului a declanșat o procedură de achiziție a unor sisteme de monitorizare mai performante, care vor fi împerecheate cu Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos (SUMAL), vor citi numărul de înmatriculare al vehiculelor și vor genera alerte, similar camerelor de rovinietă. Ce mi-aș dori eu este ca aceste camere să asigure și un acces liber pentru cetățeni, orice doritor să poată să se uite live de acasă pe drumurile forestiere.
– Codul introduce și noi conflicte de interese pentru cei care reprezintă personalul silvic, care acum nu vor mai putea derula afaceri în domeniu nici prin rude. Vor fi afectați mulți angajați din Bihor?
– Nu vreau să par părtinitor, dar mi se pare puțin exagerată măsura. Până acum conflictul de interese era pentru rude de gradul I, acum se extinde la gradul al II-lea. La Direcția Silvică Bihor suntem 375 de angajați, vor fi probabil mai mulți colegi afectați. Mă întreb cine va verifica aceste incompatibilități, să se asigure că n-are nimeni un frate, un afin cu firmă? Mă tem că este o măsură care dă bine pe hârtie, dar nu va fi implementată.
– Ce credeți că îi lipsește noii legi? Există prevederi pe care dvs. le-ați fi introdus?
– Mi-aș fi dorit un mecanism prin care să evităm neasigurarea serviciului de pază, de exemplu o supraimpozitare la primării. Figurezi cu un hectar de pădure, dar nu ai contract de pază? Atunci impozitul este mai mare și din acea sumă se plătește un ocol silvic care asigură paza. Nu este normal să avem păduri nepăzite, cum în Bihor avem circa 2.000 hectare. Și aș fi renunțat la marca arborilor, o soluție pe care o aplicăm de zeci de ani și care ar putea fi înlocuită cu metode mai moderne, cum ar fi delimitarea suprafețelor”.
Articolul integral, AICI.