Ministrul Mediului postează în fiecare zi pe pagina oficială de facebook atacuri la adresa Regiei Naționale a Pădurilor. Instituție căreia ministerul îi este autoritate tutelară. Și care nu ia decizii fără aprobarea Consiliului de Administrație, desemnat de minister în urma unui concurs transparent. Din cei 5 membri ai Consiliului de Administrație al regiei, doi sunt reprezentanții ministerului. Al treilea și al patrulea – Mugurel Cozmanciuc și Ioan Chisăliță – sunt membri ai PNL. Unul fost parlamentar liberal, al doilea fost primar. Partid cu care formațiunea ministrului, USR, e în relații cât se poate de cordiale. Prin urmare, tot ce se decide la nivel de Romsilva are girul ministerului. Inclusiv bugetul.
Să te miri pe facebook zi de zi în legătură cu „ce se întâmplă la Romsilva” arată fie rea-credință care are ca scop doar show-ul politic penibil (doar cunoaște toate documentele și deciziile), fie incompetență, pentru că înseamnă că nu cunoaște acele documente și decizii. În ambele cazuri, este cel mai jos nivel la care a ajuns demnitatea de ministru în statul român de la Revoluție până azi.
Pentru că, într-un limbaj de mahala, Diana Buzoianu face zilnic spectacole pentru urmăritorii de pe social media. Sunt veritabile numere de „stand up tragedy”.
Azi, un nou subiect „ține agenda”: premierea colectivă a angajaților regiei.
„Deci, Romsilva, în loc să clarifice cum face mai clară premierea individuală, ca să dea beneficii celor care chiar au rezultate, s-a acoperit nevoie mare introducând un articol special în Contractul Colectiv de Muncă ca să poată da și premii colectiv” – scrie Diana Buzoianu într-un limbaj de care se rușinează, probabil, foștii ei profesori de limba română.
Romsilva a transmis câteva lămuriri pe acest subiect
„În urma acuzatiilor lansate de ministrul mediului, apelor si padurilor privitoare la introducerea unui articol in noul Contract Colectiv de Munca, Regia Nationala a Padurilor – Romsilva face urmatoarele precizari:
Regia Nationala a Padurilor – Romsilva negociaza cu partenerii sociali Contractul Colectiv de Munca, fiind modificate, introduse sau eliminate clauze contractuale.
De exemplu, la initiativa directorului general, Jean Visan a fost eliminat bonusul de pensionare, de pana la 10 salarii, care era obligatoriu prin Contractul Colectiv de Munca.
Articolul 137 (2), la care face referire ministrul mediului, apelor si padurilor, prevede posibilitatea acordarii unor prime colective, in situatii exceptionale, cand indicatorii din bugetul anual aprobat sunt depasiti. Prevederea este legala si nu se aplica automat.
De altfel, Regia Nationala a Padurilor – Romsilva nu a acordat prime individuale sau colective din anul 2023 pana in prezent, iar in bugetul propus pentru acest an acestea nu sunt prevazute.
In anii 2021 si 2022, Regia Nationala a Padurilor – Romsilva a acordat, in mod exceptional, prime angajatilor, in urma unor rezultate deosebite.
De exemplu, in anul 2021, Regia Nationala a Padurilor – Romsilva a inregistrat o crestere a veniturilor cu 255 milioane lei si a profitului cu 35,6% fata de bugetul anual aprobat. In anul 2022, Romsilva a inregistrat o majorare a veniturilor cu peste 740 milioane lei si a profitului brut cu 806% fata de bugetul anual aprobat.
Avand in vedere ca la aceste rezultate au contribuit toti angajatii, conducerea de atunci a Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva a decis premierea tuturor angajatilor. Cu toate acestea, Curtea de Conturi, in raportul de audit de conformitate nr. 36270/21.05.2025, a considerat ca aceste prime au fost acordate in afara Contractului Colectiv de Munca, in lipsa unei prevederi clare in acest sens.
Pentru a intregi cadrul acordarii primelor in urma negocierilor, a fost introdus articolul 137 (2) care prevede, teoretic, acordarea acestei forme de recompensare a angajatilor care contribuie, colectiv, la rezultate exceptionale.
De asemenea, precizam Regia Nationala a Padurilor – Romsilva a inregistrat an de an profit, varsa anual la bugetul de stat aproximativ 900 milioane de lei sub forma de taxe, contributii si impozite, in conditiile in care regia nu este finantata de la buget, iar o parte din venituri sunt realizate din servicii silvice acordate proprietarilor privati de păduri”.
Și Federația SILVA a trimis un punct de vedere pe această temă:
Federația SILVA: Doamnă ministru, CCM-ul se citește integral, nu pe sărite!
„Care este, de fapt, miza atacurilor repetate asupra Romsilva?
Federația Sindicatelor din Silvicultură SILVA constată că ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a mai găsit un presupus „scandal” la Romsilva. De această dată, doamna ministru susține că prevederea din Contractul Colectiv de Muncă (CCM) referitoare la posibilitatea premierii colective ar reprezenta o metodă inventată pentru a ocoli recomandările Curții de Conturi.
Situația este prezentată drept încă un motiv – probabil „al 1.000-lea”, după propria numărătoare de pe Facebook – pentru care lucrurile ar merge prost în silvicultură.
Numai că documentul invocat de doamna ministru spune altceva decât povestește dumneaei!
„Se poate acorda” nu înseamnă „se acordă”
Art. 137 din CCM nu instituie obligativitatea acordării unor premii colective. Scrie limpede că „premierea colectivă a salariaților SE POATE FACE”, în condițiile stabilite de CCM, atunci când sunt depășiți indicatorii din programul de activitate.
Mai mult, acordarea și cuantumul fondurilor trebuie aprobate și trebuie să se încadreze în prevederile bugetului de venituri și cheltuieli, pe care Ministerul Mediului îl avizează.
Așadar: posibilitate condiționată, nu premiu automat. Pe românește, lucrurile sunt simple. Pe Facebook, se pare că traducerea este alta.
Și, dacă articolul este citit integral, nu doar până la propoziția utilă unei postări, se poate observa că înaintea premierii colective este reglementată premierea individuală a salariaților care au obținut rezultate deosebite.
Este greu de înțeles cum „se poate acorda” ajunge să însemne, în discursul unui ministru, „se acordă”. Nu discutăm despre o subtilitate de drept constituțional. Discutăm despre sensul unor cuvinte simple din limba română.
Curtea de Conturi se referea la vechiul CCM
Mai există un „amănunt” pe care doamna ministru îl trece sub tăcere. Constatarea și recomandarea Curții de Conturi priveau vechiul Contract Colectiv de Muncă, a cărui aplicare și valabilitate a încetat la 30 iunie 2026.
Iar recomandarea Curții de Conturi nu a fost ignorată. Ea a fost avută în vedere tocmai în procesul de negociere a noului Contract Colectiv de Muncă.
A transforma acum „se poate acorda, în anumite condiții” în „se acordă” și apoi a prezenta propria reinterpretare drept dovada unei presupuse „șmecherii” nu este analiză juridică. Este răstălmăcirea unui document pentru a-l face să se potrivească unei narațiuni construite dinainte.
De ce trebuie Romsilva transformată cu orice preț și fără niciun studiu de impact?
Problema începe însă să fie mai mare decât această nouă postare a doamnei ministru.
Atacurile repetate ale domniei-sale asupra Romsilva și asupra silvicultorilor, precum și graba cu care se vorbește despre „reformarea” Regiei ridică mai multe semne de întrebare.
Unde sunt studiile care fundamentează această reformă? Unde este studiul economic? Unde este analiza de impact asupra administrării pădurilor statului? Unde este analiza privind resursa umană? Unde este evaluarea consecințelor asupra pazei pădurilor, lucrărilor silvice, regenerării, infrastructurii forestiere și obligațiilor de serviciu public îndeplinite astăzi de Romsilva?
O reformă de asemenea amploare nu se face din postări pe Facebook și nici prin desemnarea permanentă a silvicultorilor drept vinovați de serviciu.
În acest context, trebuie lămurită public și o altă chestiune: există sau nu proiecte ori intenții privind transferarea administrării unor păduri proprietate publică a statului din structurile actuale către alte entități?
Romsilva trebuie într-adevăr reformată pentru a funcționa mai bine sau trebuie mai întâi slăbită pentru a nu mai încurca alte proiecte privind administrarea pădurilor statului?
Dacă asemenea intenții există, societatea are dreptul să știe cine le susține, ce suprafețe ar putea fi vizate, în baza căror studii, cu ce costuri și în beneficiul cui.
Seria aproape neîntreruptă de atacuri asupra Romsilva și a silvicultorilor, dublată de presiunea pentru o reformă insuficient fundamentată public ne îndreptățește să punem aceste întrebări.
Precizăm că Romsilva a înregistrat an de an profit și varsă anual la bugetul de stat aproximativ 900 milioane de lei sub formă de taxe, contribuții și impozite. Regia nu este finanțată de stat!
Federația SILVA a solicitat și solicită încă o dată transparență totală asupra oricărui asemenea proiect și prezentarea publică a studiilor care fundamentează reorganizarea Romsilva. Nu a celor „1.000” de motive inventate pentru a fi rostogolite pe Facebook.
În drept, cuvintele au sens. În administrație, reformele au nevoie de studii.
Pădurile statului nu sunt un experiment. Și nici pradă pentru interese ascunse”, transmite Silviu GEANĂ, liderul Federației Silva.
