Mihail Caradaică, directorul executiv al Fundației Pădurea de Mâine, este genul de om pentru care pădurea nu înseamnă doar arbori și lemnul lor, ci un ecosistem complex care trebuie protejat, regenerat și gestionat responsabil. Sub conducerea sa, fundația derulează proiecte care susțin reîmpădurirea, silvicultura durabilă, educația forestieră și implicarea comunităților locale. În acest interviu, aflăm cum pot aceste inițiative să genereze un impact real și ce rol au ONG-urile în protejarea pădurilor României.
dinpadure.ro: Ce faceți voi mai exact la Fundația Pădurea de Mâine?
Mihail Caradaică: Fundația Pădurea de Mâine contribuie la refacerea pădurilor din România prin proiecte de împădurire și reîmpădurire în zone afectate de degradare sau calamități naturale. Dar nu ne oprim aici! Știm cât de greu poate fi în orașe vara, când insulele de căldură fac aerul irespirabil, mai ales pentru persoanele vulnerabile. De aceea, am lansat un program de plantare a mini-pădurilor urbane, inspirat de metoda silvicultorului japonez Akira Miyawaki. Aceste mini-păduri cresc rapid, creează un microclimat răcoros, susțin biodiversitatea și oferă orașelor un plămân verde esențial. Toate aceste eforturi pe care le depune Fundația sunt mâna noastră de ajutor pe care o acordăm mediului înconjurător în contextul schimbărilor climatice.
Pe lângă programul de împădurire și reîmpădurire, susținem inițiative de silvicultură responsabilă, avem un program de educație numit „Școala de Pădure”, care ajută copiii și adulții să iubească pădurea cu toate simțurile, derulăm un proiect de cercetare în sisteme agrosilvice și susținem comunitățile din zonele forestiere cu un program de granturi nerambursabile, „Comunitățile Pădurii de Mâine”.
dinpadure.ro: În România, prin Codul Silvic, proprietarii și administratorii de păduri trebuie să asigure regenerarea acestora. De ce plantați și voi?
Mihail Caradaică: Atunci când vorbim despre pădure, precum și despre orice altă resursă pe care natura ne-o oferă, trebuie să o privim în mod sustenabil. Acest lucru îl asigură și Codul Silvic al României, care obligă proprietarii care au efectuat lucrări de exploatare să asigure regenerarea suprafeței. Sunt însă cazuri în care regenerarea nu poate fi făcută. De exemplu, terenuri care au fost afectate de incendii de pădure sau doborâturi de vânt, sau primării din zone rurale care au suprafețe foarte mari de pășune care au fost introduse în fondul forestier, nu au posibilitatea financiară de a regenera pădurea.
Aici intervenim noi, încercând să îmbinăm această nevoie de împădurire cu sponsori privați dornici să se implice activ și să pună umărul la împădurirea României.
Ce mai trebuie menționat este faptul că Fundația Pădurea de Mâine nu se limitează la suprafețele de fond forestier. Încercăm să intervenim acolo unde activitatea noastră este adițională, contribuie la ceva ce în absența noastră nu s-ar fi realizat. Prin urmare, în ultimii ani, am desfășurat acțiuni de plantare și pe terenuri neproductive sau degradate din zona de câmpie.
dinpadure.ro: Cât ați plantat până acum?
Mihail Caradaică: Începând din anul 2017, au fost plantați prin programele Fundației peste 1,2 milioane de puieți pe aproximativ 300 de hectare. De asemenea, asigurăm lucrările de întreținere a plantațiilor pe care le înființăm. Ne-am dori să asigurăm în fiecare caz lucrările până la starea de masiv, dar încercăm să avem finanțare asigurată măcar pentru primii trei ani.
Pe lângă suprafețele împădurite care rămân în urma noastră, aș mai vrea să punctez și rolul educativ este mare – comunitățile și voluntarii învață despre arbori și păduri, despre provocările silviculturii și despre munca enormă pe care o depun silvicultorii. Despre asta ei cunosc prea puțin.
dinpadure.ro: Ce „lecții” ați învățat în plantările de până acum și ce direcții strategice aveți în vedere pentru anul acesta?
Mihail Caradaică: Din evenimentele organizate până acum am învățat că nimic nu este imposibil atunci când vrei să faci o faptă bună. Chiar și cele mai dificile situații le-am putut depăși atunci când am apelat la voluntari, la autorități sau la comunitatea locală. Am descoperit că există o mobilizare extraordinară a oamenilor atunci când vine vorba despre a da viață unei păduri, și că orice obstacol poate fi depășit cu ușurință.
Pentru acest an ne propunem să continuăm proiectele de împădurire a suprafețelor degradate și neproductive din zona de câmpie, și să creștem numărul de școli care vor beneficia de proiectul „Pădurea din Curtea Școlii”, prin care plantăm mini-păduri după metoda Miyawaki. Ne îndreptăm către școli deoarece încercam să dăm o notă educațională proiectului, implicând direct elevii în procesul de plantare și îngrijire a plantației.
dinpadure.ro: Ce regiuni sau tipuri de teren au fost în centrul acțiunilor de reîmpădurire în 2024 și de ce au fost prioritizate acestea?
Mihail Caradaică: Prioritate au avut terenurile cele mai afectate de schimbările climatice. Pentru silvicultura și agricultura din România, seceta este o mare provocare în ultimii ani, cum bine știe toată lumea, iar noi credem că pădurile pot regla regimul hidric al unor zone mai întinse și pot ajuta comunitățile și producția de hrană. Pentru asta, căutăm specii cât mai adaptate noilor condiții climatice, de preferință autohtone, și tehnici de plantare și îngrijire care să le asigure o dezvoltare optimă. Spre exemplu, în județul Buzău, la Gherăseni și Breaza, a trebuit să facem eforturi să includem și o udare în lucrările de întreținere. Întreaga regiune a fost afectată în 2024 de o secetă severă, cei mai afectați fiind fermierii ale căror culturi agricole au suferit pierderi importante.
dinpadure.ro: Există vreo inițiativă sau proiect din 2024 care v-a impresionat în mod deosebit prin impactul sau rezultatele sale?
Mihail Caradaică: Anul trecut, în 2024, a fost proiectul de la Toporu, din județul Giurgiu, care a fost finanțat aproape în totalitate din donații individuale și redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit. Vorbim despre o suprafață de un hectar de pădure de cvercinee, finanțată și plantată exclusiv de voluntari, într-o zonă care are mare, mare nevoie de protecția pădurilor. În ciuda vremii reci și ploioase, cei 80 de voluntari au avut o experiență inedită, aș zice, fiind impresionați de importanța gestului lor, pentru că suprafața este chiar lângă un canal de irigații care în ultimii ani este secat practic în permanență. Chiar la sfârșit de noiembrie era complet uscat. Le-am arătat zona voluntarilor, au fost foarte mișcați, iar domnul viceprimar a povestit cum apa se retrage chiar și din fântâni adânci de 40 m. Le-am explicat apoi că ce au făcut acolo, cei 3.000 de puieți plantați, a fost susținut de oameni obișnuiți ca ei, care au donat câțiva lei pe site-ul Fundației sau au redirecționat o parte din impozitul pe venit. A fost o lecție că micile noastre gesturi pot face schimbări mari de tot!
dinpadure.ro: Plantați cu zeci, dacă nu chiar cu sute de voluntari în același timp. De ce ați ales să vă bazați pe ei și cum a evoluat implicarea lor în 2024? Ce impact au avut în proiectele desfășurate?
Mihail Caradaică: Peste 3.200 de voluntari au fost implicați până acum în activitățile de plantare, mai ales în ultimii ani. Chiar dacă de cele mai multe ori am apelat și la serviciul unor firme de specialitate pentru pregătirea terenului și achiziția puieților, voluntarii au reprezentat principalul nostru sprijin în realizarea acestor activități. Impactul este cu atât mai mare cu cât acești voluntari vin din comunitățile în care implementăm proiectele și ne bucură să vedem cât de multă energie pun în a face ceva împreună.
